Soluții disperate ale pădurarilor împotriva hoților și braconierilor: „tranșeele” adânci de doi metri

Sătenii din comuna bihoreană Popeşti care scurtau drumul între reşedinţa de comună şi satul Varviz, prin pădure, au avut o surpriză: pădurarul a blocat toate drumurile forestiere cu şanţuri adânci.

Hoţii de lemne nu mai pot astupa şanţurile şi nici nu le pot ocoli Foto: Laura Gal

Pădurarul a blocat toate drumurile secundare, săpând cu buldoexcavatorul şanţuri ca de tranşee, peste care nu-i chip să mai poţi trece. „Eu vreau să las pădure în urma mea”, a explicat, pentru „Adevărul”, silvicultorul, care a luat măsura pentru a-i opri pe hoţii de lemne, căci în ultima perioadă au făcut ravagii prin pădurea care i-a fost lăsată în grijă.

Tranșeele din pădure

Şanţurile lungi cât drumul, late de 1,5 metri şi adânci de aproape doi metri, nu pot fi traversate nici cu camionul. Au apărut în ultimele săptămâni pe patru drumuri forestiere secundare care traversează Pădurea Frumoasa din comuna Popeşti.

Pădurarul are de furcă aici cu mai multe grupuri de hoţi, care vara sunt plecaţi în străinătate, iar toamna se întorc şi, pentru că n-au de lucru, se apucă de furat.

„N-au permis de conducere, dar îşi iau maşini de teren, le scot banchetele, şi folosesc aceste drumuri pentru că nu sunt camere de supraveghere aici. Aici nu-s drumuri publice, nu îi întreabă poliţia de permis. Se intră uşor, că e pădure de şes, înconjurată de păşune. Vin chiar şi de 2-3 ori pe noapte. Cumva trebuia să-i oprim”, spune pădurarul Ioan Marcel Sabău.

Silvicultor cu o vechime de 41 ani în profesie, Sabău are în grijă peste 365 de hectare din pădurea statului şi a unor proprietari privaţi. Doar în ultimele luni, până să blocheze drumurile de acces în Pădurea Frumoasa, Ocolul Silvic Marghita a contabilizat o pagubă de 31 metri cubi de lemn în zona Popeşti.

„41 cioate. Eu nu sunt pădurar să număr cioate după hoţi, ci să păzesc pădurea”, spune supărat, pădurarul.

De când cu şanţurile pe drumurile folosite de hoţi, din Pădurea Frumoasa nu s-au mai furat lemne

De ce le-a făcut atât de largi şi adânci? Pentru că anii trecuţi, şanţurile săpate într-o altă zonă au fost acoperite de hoţi, care i-au râs în nas. „Le-am făcut după cum zice regulamentul, 1,5 metri adâncime, 80 adâncime. Au râs şi au zis că degeaba le fac. Apoi le-am găsit astupate cu crengi, cu pământ”, zice Sabău.

Reclamat

Cert e că şanţurile adânci nici nu pot fi ocolite, şi nici astupate căci pădurarul nu a lăsat dinadins în apropiere pământul excavat. Iar de când a făcut șanțurile, din Pădurea Frumoasa nu s-a mai furat lemnul, şi nici focurile de armă ale braconierilor nu s-au mai auzit.

„În urmă cu doi ani era să mă împuşte şi pe mine un braconier. Nu-i treaba mea, că fondul de vânătoare e în grija unei asociaţii. Veneau în fiecare noapte, chiar şi din Sălaj. Vin la mistreţi, la căprior. Acum nu mai pot intra, iar pe drumul forestier principal nu se încumetă, de teama camerelor de supraveghere”, spune pădurarul.

Potrivit Direcţiei Silvice Bihor, demersul pădurarului din Popeşti nu e unul izolat. Deşi gândite pentru izolarea puietului, şanţurile de minim sanitar s-au dovedit eficiente şi împotriva hoţilor de lemne, în special în pădurile de câmpie, după cum explică Ioan Maioru, şeful Serviciului Pază şi Protecţia Pădurilor din cadrul Direcţiei.

Potrivit datelor centralizate, în primele 9 luni ale acestui an, din pădurile administrate de Direcţia Silvică Bihor s-au furat peste 900 metri cubi de lemne, în valoare de aproape 400.000 lei.