Usturoiul, strigoii şi vârcolacii - temele centrale ale Sărbătorii Sf. Andrei.

Sărbătoare "de prag", Sfântul Andrei este una de mare importanţă în calendarul popular, deoarece include atât momente de bucurie, de planuri de viitor, cât şi clipe în care cei superstiţioşi se gândesc la "marea trecere".

În România, Sf. Andrei este o sărbătoare de mare importanţă, la baza căreia stau calendarul popular şi credinţele omului arhaic. În credinţa populară se regăsesc şi reminiscenţe ale vechiului calendar dacic, noaptea de Sfântul Andrei reprezentând Anul Nou la daci.

Cum superstiţiile au rezistenţa cea mai mare în timp, una dintre temele principale ale sărbătorii este legată de strigoi. Se spune că strigoii umblă în noaptea Sfântului Andrei camuflaţi printre oameni. Usturoiul este însă un antidot infailibil şi trebuie folosit pentru a unge uşile, ferestrele, hornurile, chiar şi animalele din gospodărie.

De asemenea, în popor există credinţa că, după lăsarea întunericului, strigoii se întâlnesc la răscruce de drumuri şi se luptă între ei. De aceea, în aceste locuri sunt construite troiţe, menite să sperie duhurile rele. "Arma" cu care se apără strigoii este limba de mieliţă sau de tocătoarea pentru fibra de cânepă. Din acest motiv, gospodinele ascund în această seară mieliţele.

Dintotdeauna, la români marile sărbători au fost însoţite şi de petreceri, iar noaptea Sfântului Andrei nu este o excepţie. Acestea sunt legate de practici pre-maritale. Sunt petreceri care se folosesc de pretextul fricii de strigoi pentru a reuni fete şi băieţi la «păzitul usturoiului». Astfel, tinerii se adună la casa unei fete, pun usturoiul într-un castron şi îl păzesc toată noaptea, în cadrul unei petreceri din care nu lipsesc băutura sau dansul la poartă.

Noapte propice descântecelor de dragoste

Se mai spune că în noaptea dintre 29 spre 30 noiembrie se fac cele mai puternice vrăji şi descântece de dragoste. Spre exemplu, fetele care doresc să vadă în vis chipul iubitului pun busuioc sau 41 de boabe de grâu sub pernă, după care trebuie să recite un descântec înainte de a adormi: „Voi, 41 de fire de grâu, Eu voi adormi Şi voi hodini, Dar eu mă rog lui Dumnezeu Să-mi trimită îngerul meu, Cel ce mi-e dat de Dumnezeu".

Dacă fata visează un bărbat care îi va lua cele 41 de boabe de grâu, acela îi este ursitul, cel care îi va cere mâna în curând.

Teama omului de lup este un alt motiv prezent în noaptea Sfântului Andrei. De aici vine şi interdicţia de muncă în această zi, ca să nu mănânce lupul oile. În plus, este şi teama de transformare a lupului în vârcolac, cel care mânca luna de pe cer.