Urmele adânci lăsate în munți de războaiele antice. Uriașele castre de unde a fost atacată Sarmizegetusa
0Războaiele daco-romane de la începutul secolului al doilea au lăsat urme neșterse până în prezent în Munții Șureanu. Sunt castrele romane uriașe ale trupelor care au încolțit Sarmizegetusa Regia.
În Munții Șureanu se află rămășițele celor mai puternice fortărețe dacice și ale zecilor de turnuri de apărare din împrejurimile lor, dar și ale mai multor castre de marș înființate de romani pe crestele din împrejurimile Sarmizegetusei Regia.
„Cetăţile cu ziduri de incintă din piatră reprezentau la sfârşitul primului secol al erei creştine una dintre cele mai mari realizări ale arhitecturii militare din afara Imperiului Roman. Legătura între cetăţi era asigurată de un sistem arborescent de turmuri de pază, care erau, ele însele, puncte de rezistenţă”, informa Institutul Național al Patrimoniului.
Războaie daco-romane, purtate în munți
Centrul de putere al dacilor se afla la Sarmizegetusa Regia, orașul antic apărat de un sistem defensiv care, potrivit arheologilor, acoperea o suprafață de 150 de kilometri pătrați.
Capitala dacilor era, la acea vreme, cea mai puternică redută în faţa ofensivei armatelor împăratului Traian, fiind bine poziţionată din punct de vedere strategic şi protejată de relieful înconjurător.
Fortificațiile ridicate în Munții Șureanu au fost dispuse astfel încât să împiedice accesul invadatorilor spre capitala dacică dinspre nord-est (fortificațiile Cugir, Vârful lui Hulpe, Fețele Albe, Căpâlna), sud-est (fortificația Cioclovina – Ponorici și cetatea Piatra Roșie), vest (cetățile Costești și Blidaru) și sud (cetatea Bănița).
Munții și au fost folosiți și ei ca bariere naturale în fața invaziei romanilor, însă armatele conduse de generalii împăratului Traian au reușit să se apropie de capitala dacilor, dinspre est, pe un traseu dificil de munte.
Ruinele unui șir de castre romane de marș folosite pentru staționarea trupelor au fost identificate pe culmile munților Șureanu. Locurile cele mai cunoscute unde legiunile romane au amenajat taberele militare, protejate de șanțuri și valuri de pământ se află la Vârful lui Pătru, Jigoru Mare, Comărnicel I, Comărnicel II, Comărnicel III şi Muncel. Alte tabere au fost indicate, mai recent, pe dealurile Prisaca, Şesului şi Cornu Pietrii.
Taberele militare romane înființate pe culmile care se înlănțuiau în jurul capitalei dacilor răspundeau nevoilor strategice ale armatei romane: de a se deplasa în siguranţă, de a supraveghea căile de acces între tabere şi spre cetăţile dacice vizate de atacuri, de a menţine contactul vizual între trupe, de a comunica pericolul şi a acţiona şi reacţiona în timp util în cazul unor contraatacuri.
Castre romane la peste 2.000 de metri
Castrul de la Vârful lui Pătru a fost înfințat pe șaua care leagă muntele Vârful lui Pătru (2.133 metri) de Aușelu (2.015 metri).
„Această fortificație de pământ, cu vizibilitate în toate direcțiile, are plan rectangular, cu colțurile rotunjite, orientat est-vest”, informa arheologul Ioan Glodariu, fost coordonator al șantierului arheologic al cetăților dacice.
Tabăra militară avea laturile de peste 200 de metri și era înconjurată de un mal de pământ înalt de 1,5 metri și lat la bază de 2,5 metri, care mai poate fi văzut și în prezent. Un șanț cu dimensiuni de 2 – 2,5 metri își adânc de aproape un metru a fost identificat de arheologi pe două din laturile sale.
Pe vârful Comărnicel (1.896 metri), arheologii au identificat trei castre de marș, folosite de trupele romane la înaintarea spre Sarmizegetusa Regia.
„Prima construcție, o fortificație dublă, este amplasată chiar pe Dealul Comărnicelul, de unde se deschide o priveliște asupra întregii zone. Avea plan dreptunghiular, cu laturile de 300 x 195 metri, închizând o suprafață de 58.500 metri pătrați. Colțurile castrului sunt rotunjite, iar valurile puternice sunt prevăzute cu șanțuri adânci. La circa 500 de metri la sud se afla un alt castru de pământ, de formă rectangulară, cu laturile de 300 x 260 metri”, informa Ioan Glodariu.
Castre romane puternice în munți
Al treilea castru ridicat de romani pe dealul Comărnicel avea o formă octogonală neregulată, cu laturi de 45–150 metri. Toate cele trei tabere militare de pe Comărnicel sunt vizibile în imaginile satelitare, prezentate de Google maps.
Pa muntele Jigoru Mare (1.501 metri), la circa 15 kilometri de Sarmizegetusa Regia în linie dreaptă, au rămas conturate la fel de pronunțat rămășițele unui castru de formă patrulateră, întins pe o suprafață de 7,4 hectare, cu laturile de 310 și 240 metri.
„Valul castrului era construit din pământ și pietre de stâncă locală, având grosimea de bază de aproximativ cinci metri și înălțimea păstrată acum de 2 – 2,5 metri. În fața castrului, de jur împrejur, se observă destuld e bine șanțul lat de patru metri. Urmele porților sunt depistate pe latura de est și de sud. Au în față un titulus (n.r. șicane). Acest castru, probabil, a făcut parte din categoria castrelor de marș ale unităților romane care au atacat Sarmziegetusa dinspre Comărnicel – Godeanu – Muncel”, arăta Ioan Glodariu, în volumul „Sarmizegetusa Regia – capitala Daciei preromane” (1996).
Un alt castru roman care ar fi avut un rol important în timpul războaielor antice a fost identidicat pe Vârful Muncelu (1.565 metri). Avea laturile de 60 și 65 de metri, protejate de valuri de pământ și piatră de stâncă. Arheologii au descoperit în zonă și urmele unei așezări dacice.
Sarmizegetusa Regia, încolțită și asediată
Sarmizegetusa Regia a fost cucerită de romani, potrivit istoricilor, la finalul celui de-al doilea război purtat de împăratul Traian în Dacia (105 – 106).
„Cu toată covârşitoarea superioritate numerică a romanilor, aceştia s-au găsit în faţa unui greu război. Îndârjita şi eroica rezistenţă a dacilor a fost înfrântă treptat şi Sarmizegetusa încercuită. Aici s-a desfăşurat ultimul episod al dramaticei încleştări. Marea cetate a fost supusă unui îndelungat şi sistematic asediu, înfăţişat într-un şir de scene ale Columnei lui Traian”, informa istoricul Ioan Horațiu Crișan.
După înfrângerea dacilor, cetatea a fost devastată, iar templele ei au fost incendiate. În următorul deceniu, în fosta capitală dacică a staționat o unitate militară romană.
Se încarcă comentariile...
