Colosseumul de sub Retezat trece prin transformări izbitoare. Șantier uriaș în Sarmizegetusa romană VIDEO
0Amfiteatrul antic din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, aflat în șantier, trece prin transformări uriașe, odată cu lucrările de restaurare și punere în valoare a monumentului, finanțate de Uniunea Europeană.
Peste 17 milioane de lei sunt investite, din fonduri europene accesate de Consiliul Județean Hunedoara, pentru restaurarea amfiteatrului din Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Lucrările au început recent și au termen de finalizare luna decembrie a anului 2023. Arena antică de la poalele Retezatului, un „colosseum” în miniatură, își va schimba complet înfățișarea, față de cea cu care s-au obișnuit localnicii și oaspeții săi, de la dezvelirea sa de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Amfiteatrul din Sarmizegetusa, cu tribună metalică
Una dintre cele mai izbitoare transformări vizează amenajarea unor tribune metalice pe o latură a construcției antice.
Iniţial, proiectanții au propus reconstruirea şi înălţarea tribunei numită a oficialităților, pentru a căpăta înfăţişarea pe care locul o avea în secolul al II-lea. Astfel, urma să fie folosită marmură de la exploatările din Munții Poiana Ruscă, pentru că marmura s-a aflat în componenţa monumentului, dar cu timpul ea a fost luată şi transformată în var.
Studiile necesare elaborării Proiectului tehnic au dus la renunțarea la materialele alese inițial, din motive de siguranță. Marmurei i-au fost preferate materiale moderne, mai ușoare.
„Soluția inițială nu a fost agreată de specialiștii de la Institutul Național al Patrimoniului, deoarece o nouă construcție de piatră ar fi afectat structura monumentului antic. De aceea au fost preferate structurile metalice pentru realizarea tribunei oficialităților, care nu vor dăuna monumentului”, susține Alin Țambă, vicepreședinte al Consiliului Județean Hunedoara.
Potrivit acestuia, amenajarea tribunei oficialităților era necesară în proiect pentru ca amfiteatrul să poată fi pus în valoare, acesta urmând să poată fi folosit pentru diferite evenimente.
Investiția mai vizează consolidarea şi reamenajarea zidurilor amfiteatrului, amenajarea intrărilor, realizarea de scări de acces, pardoseli şi tribune, amenajarea parţială a gradenurilor astfel încât să poată fi folosite pentru diferite evenimente în perioada estivală.
În anii următori, și Forul din Ulpia Traian Sarmizegetusa va fi restaurat, cu finanțare obținută prin Planul Național de Redresare și Reziliență
Sarmizegetusa romană, întemeiată de împăratul Traian
Ulpia Traiana Sarmizegetusa, oraşul întemeiat de împăratul Traian în jurul anului 106, se află la poalele Retezatului, în Țara Haţegului, la circa 15 kilometri de oraș.
În Antichitate, aşezarea purta numele Colonia Ulpia Traiana Augusta Sarmizegetusa şi a fost locul unde s-au aşezat numeroşi veterani din trupele care au luptat pentru cucerirea Daciei. Oraşul antic număra la început câteva mii de locuitori, care se bucurau de privilegiile scutirii de taxe şi de drepturi de proprietate asupra terenurilor fertile din împrejurimi, susţin istoricii.
Oraşul în formă patrulaterică a fost extins pe o suprafață vastă care cuprindea și teritoriul actual al satelor din împrejurimile localității Sarmizegetusa, iar populația a crescut treptat, până la 20 – 25.000 de locuitori.
„Nucleul” său, locul unde se află ruinele celor mai importante clădiri publice și temple antice, a fost înconjurat apoi de un zid de aproape cinci metri, construit din blocuri de piatră cioplite şi de şanţuri de apărare. Porţile de pe laturile paralele erau legate între ele prin două străzi principale, care străbăteau așezarea dintr-o parte în alta.
În piața din centrul oraşului se aflau o mulţime de clădiri administrative, dar şi temple închinate zeităţilor romane. Ruinele lor pot fi văzute şi în prezent. Cele mai spectaculoase sunt Amfiteatrul, unde încăpeau până la 5.000 de spectatori, şi Forul roman.
Amfiteatrul antic a fost cercetat sistematic pentru prima dată de Societatea de istorie şi arheologie a judeţului Hunedoara, care coordona lucrările din 1882 - 1883 de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, iar în anii ’30 a fost decopertat complet.
Potrivit istoricilor, pe cât de strălucitoare a fost Ulpia Traiana Sarmizegetusa în primul secol de la întemeiere, pe atât de râvnită a fost de către vecini.
Orașul lui Traian din Țara Hațegului
Dacii liberi şi alte triburi ar fi încercat în dese rânduri invadarea şi distrugerea oraşului coloniştilor romani. Unele monumente descoperite aici erau dedicate suprimării invaziilor şi răscoalelor lor.
Din secolul al treilea, oraşul a început să decadă. A fost părăsit de armatele romane retrase din Dacia şi lăsat pradă migratorilor. A continuat să supravieţuiască cu o populaţie împuţinată şi modestă, care trăia în palatele părăsite şi care în caz de atac, se adăpostea în amfiteatru, transformat într-o fortăreaţă rezistentă. Viaţa oraşului a încetat probabil odată cu năvălirea hunilor şi a popoarelor aduse de aceştia, susţin istoricii.
În secolul al XIX-lea la Ulpia Traiana au avut loc primele cercetări sistematice care au dus la descoperirea unor vestigii importante: Amfiteatrul, Templul zeiţei Nemesis, Templul lui Liber Pater, Templul zeilor Domnus şi Domna, Sanctuarul Zeilor Aesculapius şi Hygia, Templu Mare, Templul zeului Silvanus, Horreum, Praetorum procuratoris (sediul procuratorului financiar al Daciei Apulensis), Forul lui Traian (forum vetus), Forum novum, Capitoliul, zonele de locuinţe de la vest de cele două foruri şi necropola estică.
Multe dintre rămăşiţele construcţiilor vechi de aproape două milenii şi ale terenurilor din jurul lor nu au fost însă îndeajuns cercetate de arheologi. În locul vechiului oraş dispărut a rămas vatra satului Grădişte, al cărui nume însemna „cetate“.
Se încarcă comentariile...
