Uriaşa moştenire romană a Hunedoarei. Cum sunt devastate fostele oraşe, terme, drumuri şi castre antice VIDEO
0
În judeţul Hunedoara, moştenirea romană este uriaşă, însă în ultimii ani cele mai multe dintre monumentele antice clădite în urmă cu 19 secole au suferit distrugeri.
Hunedoara se află printre judeţele cu cele mai numeroase aşezări şi vestigii importante din vremea romanilor.
GALERIE FOTO CU MONUMENTELE ROMANE
Aici turiştii găsesc rămăşiţele oraşului antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa, primul înfiinţat de împăratul Traian după războaiele de cucerire a Daciei.
Tot aici sunt Aquae Călan şi Germisara – două dintre cele trei staţiuni termale păstrate din vremea romanilor pe actualul teritoriu al României (a treia era Herculane), sectoare bine conservate ale drumurilor romane, numeroase castre folosite de romani ca tabere de război sau pentru apărarea drumurilor imperiale şi aşezărilor strategice, şi rămăşiţele a zeci de villa rustica, moşii ale veteranilor romani.
De asemenea, numeroase monumente romane au fost folosite ulterior la construcţia celor mai vechi biserici de piatră din România, aflate în judeţul Hunedoara.
Cele mai multe au avut o soartă tristă în ultimele decenii. Localnicii, turiştii şi căutătorii de comori le-au devastat, producând adesea distrugeri iremediabile, în timp ce autorităţile locale şi statul român nu s-au ocupat de îngrijirea lor.
Micia a rămas inaccesibilă
Pe malul Mureşului, la zece kilometri de municipiul Deva, se află ruinele „pagusului” Micia, o localitate de frontieră a Daciei romane, care păstrează câteva monumente bine conservate, cele mai vizibile fiind termele şi amfiteatrul antic.
VIDEO Micia, oraşul antic plin de enigme, aflat în atenţia UNESCO, dar lăsat de izbelişte de români
Micia se întindea pe circa 25 de hectare, însă teritoriul ei a fost redus de-a lungul timpului, prin construcţia Termocentralei Mintia, a magistralei feroviare din vestul ţării şi a gospodăriilor localnicilor.
Aşezarea şi castrul ei, importante în Antichitate pentru că se aflau pe una dintre rutele principale spre centrul Transilvaniei, au fost propusu în ultimii ani pentru a face parte din patrimoniul mondial cultural UNESCO, alături de mai multe foste situri aflate la frontierele Imperiului Roman. Ruinele Miciei au fost neglijate de autorităţi, în timp ce căutătorii de comori le-au scormonit frecvent, spun arheologii care au cercetat situl.
Termele de la Micia. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Deşi se află în imediata vecinătate a Drumului Naţional 7 Deva – Arad, accesul cu maşina în apropierea sitului este dificil. Se face pe un drum agricol care ocoleşte turnurile de răcire a Termocentralei Mintia. Apoi turiştii trec pe jos, pe terenurile localnicilor, pe care lucrările agricole au scos la iveală nenumărate rămăşiţe măcinate ale construcţiilor antice.
Castrul roman jefuit de pe drumul aurului
Tot pe malul Mureşului, la circa 30 de kilometri de Micia în amonte, se află ruinele castrului roman de la Cigmău.
VIDEO - CASTRUL CIGMĂU - GERMISARA
Până la începutul anilor ´90, cea mai suprafaţă a aşezării din vecinătatea oraşului Geoagiu a fost destinată lucrărilor agricole, în timp ce piatra vechilor monumente antice a fost folosită de localnici în propriile gospodării. Arheologii au stabilit că vechea tabără militară avea un rol important în Antichitate, fiind înfiinţată pentru apărarea drumului imperial care lega Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Micia şi Apulum, şi exploatările aurifere din Apuseni.
Castrul roman de la Cigmău. ADEVĂRUL
În prezent, o mare parte a castrului a rămas acoperită cu mărăcini, iar cei care vizitează aşezarea găsesc aici nenumărate gropi săpate de căutătorii de comori. Deşi se află la circa 100 de metri de şoseaua Simeria – Geoagiu, nu există niciun indicator spre castrul roman, ci doar o tablă ruginită, în care oaspeţii locului sunt atenţionaţi să nu efectueze detecţii neautorizate în zonă.
Castrul de la Cigmău. ADEVĂRUL
Castre romane, de marş, au fost identificate de-a lungul timpului şi pe crestele şi culmile din împrejurimile Sarmizegetusei Regia, la: Vârful lui Pătru, Jigoru Mare, Comărnicel I, Comărnicel II, Comărnicel III şi Muncel. Alte tabere au fost indicate, mai recent, pe dealurile Prisaca, Şesului şi Cornu Pietrii, cu ajutorul tehnologiei LiDAR. Eficienţa acestor baze militare consta în modul în care răspundeau nevoilor strategice ale armatei romane: de a se deplasa în siguranţă, de a supraveghea căile de acces între tabere şi către cetăţile dacice, de a menţine contactul vizual între trupe, de a comunica eficient pericolul şi a acţiona şi reacţiona în timp util în cazul unor evenimente care se dezvoltă rapid.
Germisara, locul comorilor
Două dintre cele trei „staţiuni” cu ape termale cunoscute din Antichitate în provincia romană Dacia se află în judeţul Hunedoara, la Geoagiu Băi şi în apropiere de Călan, pe Valea Streiului, a treilea fiind la Băile Herculane.
Apele termale de la Geoagiu au fost cunoscute încă din vremea dacilor şi a romanilor sub numele „Thermae Germisara“ sau „Germisara cum thermis“, Arheologii au descoperit aici rămăşiţele unei aşezări prospere în Antichitate, apropiate minelor de aur din Transilvania.
Staţiunea Geoagiu Băi, înfiinţată peste ruinele Germisarei, s-a dezvoltat de la începutul secolului trecut, iar cu timpul numeroase construcţii au acoperit teritoriul aşezării antice.
Germisara. VIDEO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
În centrul staţiunii a rămas, aproape secat, bazinul natural cu ape termale ale Germisarei, locul unde în anii ’80 au fost scoase la iveală cele mai importante tezaure din zonă: cel puţin plăcuţe votive de aur, pe care oaspeţii antici ai staţiunii le aduceau ca ofrande zeităţilor.
În muzeul din Deva sunt expuse şapte dintre acestea, iar la muzeul din Alba Iulia se află cea de-a opta. În 2014, alte trei plăcuţe votive de aur, despre care specialiştii susţin că provin din aceeaşi zonă, au fost scoase la licitaţie publică de o familie din judeţul Alba, cu preţul de pornire de 85.000 de euro. Posesorii artefactelor susţineau însă acestea că nu provin de la Germisara.
Germisara. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
În ultimii ani, turiştii au produs pagube bazinului antic, iar încăperile sale au fost murdărite şi vandalizate frecvent. Totuşi, faptul că se află în centrul staţiunii, a ferit situl Germisara de distrugeri mari.
Drumul roman al Germisarei, scos la lumină după mai mulţi ani
În apropiere de Germisara, un drum antic pavat, construit de romani, s-a păstrat 19 secole, însă în ultimii ani a fost neglijat autorităţi.
Anul trecut, membrii Asociaţiei Terra Dacica Aeterna însoţiţi de voluntari au curăţat integral drumul năpădit în ultimii ani de mărăcini şi buruieni. Urmele drumului pavat care ducea la termele romane de la Germisara (Geoagiu-Băi) şi care se mai păstrează şi astăzi, vorbesc elocvent despre o viaţă socială şi chiar mondenă foarte activă pe aceste locuri, în timpul ocupaţiei romane, informa asociaţia culturală.
Drumul roman. Foto: Terra Dacica Aeterna / Facebook
„Drumul roman avea rol de legătură cu castrul de la Cigmău, fiind un drum pavat cu dale poligonale (via silica stratae) iar în unele locuri arheologii au descoperit că adâncimea drumului are şi 70 cm, lucru care justifică păstrarea intactă a aleilor până acum. Drumul era prevăzut cu rigole care colectau apele pluviale. În epoca romană, drumurile amenajate erau generic numite "via stratae", deoarece erau construite din mai multe straturi. În prezent mai există doar această porţiune în lungime de 165 metri”, au informat reprezentanţii Asociaţiei Terra Dacica Aeterna.
Aquae Călan şi-a pierdut strălucirea din Antichitate
Antica staţiune „Aquae”, aflată pe malul Streiului, în vecinătatea oraşului Călan şi a Măgurii Călanului, cariera de calcar de unde dacii şi-au adus materialele cu care şi-au clădit cetăţile, a fost mai neglijată de-a lungul timpului.
Băile Aquae Călan se regăsesc, potrivit unor istorici, într-o scenă ilustrată pe Columna lui Traian.
Aquae Călan. ADEVĂRUL
În prezent, cei care ajung la Băile Călan mai pot vedea, în incinta unui complex turistic, bazinul roman săpat în stâncă şi alimentat de trei izvoare termale. Perimetrul „lingurii” de pe malul streiului are aproape 100 de metri, lungimea ei este de peste 14 metri, lăţimea maximă este de 7,5 metri şi adâncimea de patru metri.
Aquae Călan.
Apa provenită de la izvoarele termominerale avea peste 21 de grade şi se revărsa în trecut pe câmpia din vecinătatea Streiului, formând mlaştini. Odată cu dezvoltarea combinatului şi a oraşului Călan din anii ´60, în jurul „lingurii romane” a fost înfiinţat un complex de agrement, iar izvoarele au fost captate pentru a umple bazinele sale. Baia antică a rămas izolată, un ochi de apă acoperit cu mătasea broaştei, în mijlocul unei stânci cu formă deosebită, căruia puţini vizitatori îi cunosc povestea.
Ulpia Traiana Sarmizegetusa, împărţită de localnici
Aproape 100.000 de oameni vizitează anual ruinele de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, primul oraş înfiinţat de împăratul Traian pe teritoriul Daciei, după războaiele de cucerire de la începutul secolului al doilea.
VIDEO - AMFITEATRUL DE LA ULPIA TRAIANA
Turismul s-a numărat printre factorii care au dăunat integrităţii monumentelor antice, iar cele mai multe dintre vestigiile din fosta capitală a Daciei romane au suferit distrugeri şi degradări.
Amfiteatrul de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. ADEVĂRUL
Încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, localnicii au început să transporte blocuri de piatră din clădirile antice şi monumente pentru a le folos în gospodăriile proprii. În ultimii ani, starea vestigiilor din fostul oraş antic s-a deteriorat vizibil, în timp ce unele ziduri s-au prăbuşit. Doar câteva dintre construcţiile antice au fost puse sub protecţie în ultimii doi ani: cele două Aeraria în care era adăpostit tezaurul public situat sub curia (senat) şi carcerul – închisoarea aflată în subsolul tribunalului au fost acoperite cu o structură de lemn, care să le ferească de intemperii.
Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Amfiteatrul antic din Ulpia Traiana Sarmizegetusa va fi restaurat printr-o investiţie finanţată de Uniunea Europeană. Planurile autorităţilor judeţene vizau şi reabilitarea Forului (centrul vechiului oraş), dar situaţia juridică a terenurilor din situl arheologic nu a fost clarificată, o parte din acestea fiind proprietăţi private. Gospodăriile păşunile şi livezile localnicilor se întind peste ruinele antice, iar oile, caii şi câinii au devenit o prezenţă obişnuită pe lângă vestigii.
Treptele Romane – proiect turistic eşuat
Treptele Romane, unul dintre locurile emblematice pentru istoria mineritului, se află la marginea satului Ruda Brad, învecinat municipiului Brad.
Treptele Romane. ADEVĂRUL
Este una dintre cele mai vechi galerii ale minelor de aur din Munţii Apuseni. Locul poartă numele de Treptele Romane, pentru că la capătul galeriei subterane săpată de mineri cu dălţile în secolele II – III se află treptele construite pe vremea ocupaţiei romane în Dacia. Galeria adâncă de 180 de metri se află pe lista monumentelor istorice de patrimoniu. Autorităţile din Brad au intenţionat transformarea minei antice într-un obiectiv turistic vizitabil, însă proiectul nu a putut fi realizat, din cauza riscurilor pe care le prezintă galeria minieră.
Bisericile medievale de piatră clădite din ruine romane
Cele mai multe dintre bisericile medievale din ţinuturile Haţegului au păstrat încastrate în zidurile lor monumente romane închinate unor zeităţi sau blocuri de piatră care în Antichitate au fost folosite la construcţia unor temple precreştine.
GALERIE FOTO CU BISERICA DENSUŞ
Cea mai faimoasă dintre ele este Biserica medievală Densuş, ridicată, cel mai probabil în secolul al XIV-lea, pe ruinele unui templu închinat zeului Marte, în altarul căruia romanii aduşi în Dacia obişnuiau să facă sacrificii, informau istoricii. La Densuş ar fi fost înmormântat generalul roman Longinus, care s-a remarcat între personajele fascinante care au participat la luptele sângeroase dintre daci şi romani. Capturat de regele Decebal, Longinus s-a sinucis eroic, susţineau istoricii Antichităţii, iar potrivit unor legende mormântul său a devenit templul pe ruinele căruia în secolele următoare a fost ridicată biserica din Ţara Haţegului.
Biserica Densuş. ADEVĂRUL
Aşezarea din Densuş a rămas un reper turistic şi istoric al Ţării Haţegului, însă cei care au vizitat-o în ultimii ani pot observa în prezent cum timpul şi factorii de mediu şi-au pus amprenta asupra vestigiilor sale, deteriorându-le.
Basoreliefurile şi coloanele din marmură care o împodobesc şi faţadele sale exterioare, albe în urmă cu două decenii, au căpătat între timp un aspect negricios, din cauza prafului, a vântului, ploilor şi a diferenţelor de temperatură, iar igrasia şi lichenii au cuprins o parte din blocurile de piatră din structura ei. La fel ca şi alte monumente antice şi medievale, şi biserica din Densuş are nevoie de tratamente exterioare de curăţire şi oprire a proceselor biologice.
Zeci de villa rustica aproape necunoscute
Rămăşiţele a zeci de villa rustica romane au fost descoperite de-a lungul timpului în judeţul Hunedoara. Cele mai multe dintre ele au fost cercetate pe Valea Streiului, în împrejurimile oraşului antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa, la poalele Retezatului şi pe Valea Mureşului. Au rămas, însă, în anonimat.
Pe Valea Streiului „conace romane” au existat în hotarul localităţii Batiz. în Bălăţar. Chitid, Jeledinţi, Ohaba Ponor şi Totia, iar biserica medievală din Strei a fost ridicată din ruinele unei astfel de construcţii.
În Ţara Haţegului, s-au găsit urmele unor villa rustica la Breazova, Bucium Orlea, pe drumul dintre satul Ciopeia şi Sântămăria Orlea, în satul Clopotiva de la poalele Retezatului, şi în apropiere, la Cârneşti, la Crăguiş, Densuş şi Hăţăgel. La Cinciş, în zona Popeasca, se află rămăşiţele unei villa rustica, din secolele II – III, alături de un cimitir antic, înghiţite parţial de apele lacului de acumulare.
Alte villa rustica au fost identificate în satul Ostrov din Ţara Haţegului, la Păucineşti, lângă Ulpia Traiana Sarmizegetusa, la Păclişa, Peşteana, Peşteinţa, Râu de Mori, Sălaşul de Sus. În zona Haţeg – Subcetate şi în zona Dealul Viilor a Haţegului au fost găsite urmele unor villa rustica. La Hobiţa a fost cercetată, de asemenea, o villa rustica. La Sântamaria Orlea se află ruinele uneia dintre cele mai mari villa rustica din Dacia. Au mai fost descoperite şi în satele General Berthelot, Valea Dâljii şi Valea Lupului.
Astfel de construcţii romane s-au descoperit şi pe Valea Mureşului, la Căbeşti, Bobâlna, Boholt, Leşnic, în zonele Viile Noi, Techeneau şi Ceangăi, din Deva, la Mânărău, în vecinătatea Hunedoarei. În Săuleşti, la confluenţa Cernei cu Mureşul, se află rămăşiţele unei villa rustica şi ale unui drum roman. La Sântandrei, în vecinătate, se află o villa rustica şi o necropolă din aceeaşi epocă. În hotarul localităţii Sântuhalm se află urmele unei villa rustica. O villa rustica, ridicată de un veteran al legiunii XIII Gemina, atestat printr-o lespede funerară, a fost la Beriu, în zona Orăştiei. O villa rustica a fost cercetată şi în Orăştie, iar o alta în Orăştioara de Jos.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat
Se încarcă comentariile...
