Transformarea satelor de munte din Hunedoara. Creșterea animalelor, o tradiție pe cale de dispariție
0Tot mai mulți localnici ai satelor de munte din împrejurimile Hunedoarei au renunțat la creșterea animalelor, iar fostele terenuri agricole cultivate în trecut cu cereale și-au schimbat destinația.
Agricultura în mai multe sate de munte din împrejurimile Hunedoarei a trecut în ultimele decenii prin transformări ample, cauzate de iernile tot mai blânde, de îmbătrânirea populației și de depopularea așezărilor.
Localnicii acordă o grijă mai mare culturilor de legume din jurul caselor, chiar dacă solul este mai puțin productiv ca în alte zone. În schimb, mulți dintre ei au renunțat cu timpul la creșterea animalelor, o ocupație tradițională în Ținutul Pădurenilor.
Tot mai puțini crescători de animale
În urmă cu jumătate de secol, în satele din Ținutul Pădurenilor, creșterea animalelor era una dintre îndeletnicirile tradiționale fiecărei familii. În jurul satelor, dealurile erau ocupate de terenuri agricole pe care localnicii cultivau grâu, porumb, lucernă și cânepă pentru hrănirea numeroaselor animale din gospodărie.
„Am copilărit în Alun şi tot terenul acesta din jurul satului nici nu îţi vine să crezi cât grâu era aici şi ce recoltă era pe câmp. Oamenii aveau peste 100 de vaci şi mii de oi“, relata Aron Popa, un localnic din „satul de marmură”, din comuna Bunila din Hunedoara.
Fotografiile vechi înfățișau așezările Bunilei înconjurate de dealuri terasate pe care erau cultivate cereale.
„Fiecare gospodărie avea cai, vite și oi. Acum, în tot satul mai sunt vreo trei cai și câteva vite. Nu mai are cine să se ocupe de creșterea animalelor, tinerii stau mai mult la oraș, iar bătrânilor le este greu”, spune un alt localnic, din satul învecinat, Poienița Voinii.
În comuna Bătrâna, cu mai puțin de 100 de locuitori, situația este asemănătoare.
„Oamenii, de când ştiu eu, s-au ocupat cu creşterea animalelor, în principal, şi mai puţin cu cultivarea pământului, doar aşa, pentru strictul necesar. Creşterea animalelor încă este o preocupare rentabilă la noi. Din păcate nu mai are cine să o facă. Populaţia este îmbătrânită, iar tinerii au mers la oraş”, relata Radu Herciu, primarul comunei Bătrâna.
Suprafețe întinse din fostele pășuni și terenuri agricole ale pădurenilor au rămas nelucrate, iar cu timpul pădurea le-a acoperit. Mai multe sate, părăsite, au fost înghițite aproape complet de „pădurea seacă”, numită astfel de unii localnici pentru că a crescut în voie peste terenurile productive.
Sate de munte cu grădini tot mai bogate
Puțini oameni din așezările aflate în Munții Poiana Ruscă mai cresc vite și oi, unii plângându-se de subvențiile insuficiente, de costurile mari de întreținere a animalelor și de greutățile întâmpinate în dezvoltarea fermelor.
În schimb, în tot mai multe gospodării, localnicii și-au extins grădinile din fața caselor și au diversificat soiurile cultivate. Unul dintre motive este clima tot mai blândă care face ca legumele pe care oamenii evitau să le planteze în trecut să reziste peste iarnă.
„Unele din terenurile care în trecut erau ocupate de culturi de grâu și cucuruz, unde terenul este mai fertil, sunt acum ocupate de grădini, unde localnicii cultivă legume și zarzavaturi, dar și unele soiuri de fasole și de arbuști fructiferi pe care în trecut nu le găseai în grădinile din această zonă. Sunt oameni care au făcut o pasiune pentru grădinile lor de legume, unii țin cu ele o bună parte din piața din Hunedoara”, spune Ciprian Achim, primarul comunei Lelese.
Mistreții, răriți de pesta porcină
O mare parte a fostelor terenuri agricole ale sătenilor din Lelese, pe care erau cultivate cereale este acum cosită și folosită la pășunat.
„Noi putem trăi aici din muncă. Din grădină, din creşterea vacilor, avem lapte, brânză, ouă, avem zarzavaturi în grădină. Doar porumb nu este, pentru că aici e o zonă a cartofilor. În trecut se cultiva şi porumb, şi grâu, dar mistreţii au făcut stricăciuni”, relata Valeria Herciu, din satul Bătrâna.
Problemele cauzate de mistreți sătenilor din Ținutul Pădurenilor s-au mai diminuat în acest an. Pe de-o parte, povestesc oamenii, pesta porcină a făcut ravagii în rândul populației de mistreți.
„În primăvară au fost găsiți mai mulți mistreți morți din cauza pestei în pădurile de la marginea satului”, susține un localnic din comuna Bunila.
Pe de altă parte, oamenii au investit în garduri cu fir electric, pentru a împiedica sălbăticiunile să se apropie de grădinile lor.
Se încarcă comentariile...
