Serbările Naţionale - Ţebea 2021. Avram Iancu va fi omagiat cu mai puţin fast ca în anii trecuţi
0
Serbările Naţionale de la Ţebea, dedicate lui Avram Iancu vor avea loc cu un program restrâns şi cu interdicţii impuse de autorităţi, la fel ca în ediţia din 2020.
Duminică, 12 septembrie, vor avea loc Serbările Naţionale de la Ţebea, unul dintre cele mai aşteptate evenimente din „Ţara Zarandului”.
La evenimentul cu o îndelungată tradiţie este comemorat Avram Iancu (1824 – 1872), lider al românilor din timpul Revoluţiei din Transilvania anilor 1848 – 1849, de la moartea căruia în 10 septembrie se împlinit 149 de ani.
La fel ca la ediţia din 2020 a Serbărilor Naţionale de la Ţebea, şi în acest an târgul şi spectacolul folcloric sunt anulate. În programul evenimentului au fost cuprinse prezentarea onorului militar, slujba religioasă, evocarea istorică a evenimentului şi ceremonialul depunerii de coroane la mormântul lui Avram Iancu. „Sărbătoarea, organizată în fiecare an în prima duminică de după 10 septembrie, dată la care a murit Avram Iancu, va avea loc în 12 septembrie şi va consta într-un ceremonial dedicat omagierii lui Avram Iancu, fără spectacol folcloric”, a informat Prefectura Judeţului Hunedoara. Şi activitatea de comerţ pe platoul din vecinătatea bisericii din Ţebea a fost interzisă, potrivit autorităţilor.
149 de ani de la moartea lui Avram Iancu
În fiecare an, în preajma datei de 10 septembrie, în satul de pe Valea Crişului Alb, învecinat municipiului Brad, au loc Serbările Naţionale în cinstea „Crăişorului Munţilor”. Avram Iancu (1824-1872), omagiat la Ţebea, este considerat unul dintre marii eroi ai românilor în timpul mişcărilor revoluţionare din anii 1848 şi 1849, din Transilvania.
Din toamna anului 1848 până în vara anului următor, Avram Iancu şi miile de români care făceau parte din Legiunea Auraria Gemina au fost implicaţi în mai multe operaţiuni militare pe teritoriul Transilvaniei, în special alături de armata imperială austriacă, aflată atunci în conflict cu armata ungară susţinută de secui. Cele mai sângeroase conflicte s-au dat în mai 1949 la Abrud şi în împrejurimile oraşului din Munţii Apuseni. La doar câţiva ani după încheierea Revoluţiei din 1848 – 1849, destinul său a luat o turnură tragică. Avram Iancu a fost găsit mort în dimineaţa zilei de 10 septembrie 1872, la vârsta de 48 de ani, „în tinda casei unui sărac din Baia de Criş”, scria Nicolae Iorga, după mai mulţi ani în care a avut de suferit de pe urma bolilor şi pe care i-ar fi trăit în sărăcie.
Satul Ţebea, aflat la opt kilometri de Brad, traversat de Drumul Naţional 76 Deva – Oradea, păstrează unul dintre cele mai cunoscute obiective din Ţara Zarandului, Panteonul Moţilor. În cimitirul bisericii din Ţebea, mormintele lui Avram Iancu, Ioan Buteanu şi Simeon Groza, lideri ai românilor în timpul Revoluţiei din 1848 – 1849, au devenit locuri de pelerinaj la Serbările Naţionale organizate în fiecare toamnă. În jurul lor au fost ridicate monumente şi cruci comemorative pentru eroii din Războiul de Independenţă al României, din Primul şi Al Doilea Război Mondial. Mai mulţi stejari au fost plantaţi de-a lungul timpului în vecinătetea lor, însă cel mai faimos dintre ei a rămas Gorunul lui Horea. Este vechi de peste 400 de ani şi se spune că sub acest copac, numit în trecut şi „Fagul Popii”, Horea, Cloşca şi Crişan au plănuit răscoala iobagilor împotriva nobilimii din ţinuturile Ardealului.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
