Video Sate aproape pustii din România salvate de șosele noi. Câțiva localnici se mai bucură de ele VIDEO
0Șoselele construite în ultimul deceniu au scos din izolare mai multe sate pitorești de pe Valea Cernei din Hunedoara, iar unele așezări au fost salvate de la dispariție. În Goleș (video), unul dintre aceste sate, au mai rămas câțiva oameni.
Un drum construit în perioada 2020 - 2021 a întârziat dispariția satului Goleș din Hunedoara, una dintre așezările pitorești, dar aproape pustii din Ținutul Pădurenilor.
Șoseaua urcă abrupt din satul Toplița (comuna Toplița), prin pădure, pe o distanță de 3 – 4 kilometri, înainte de a ajunge în așezarea locuită de vreo zece oameni.
În anii trecuți, numărul localnicilor era puțin mai mare, însă unii dintre ei preferă să locuiască în Hunedoara și să folosească gospodăriile din Goleș doar la sfârșit de săptămână.
„Iarna era foarte dificil să străbatem vechiul drum de pământ, pentru a lua alimente din Topliţa sau pentru diverse alte probleme. Eram rupţi de restul lumii”, relata Simion, un alt localnic.
În Mladin cătunul învecinat cu satul Goleș din Hunedoara, a mai rămas o familie.
„Șoseaua a fost foarte bună, dar mai mult circulă turiștii pe ea. Localnici nu mai prea sunt. Poate lucrurile stăteau altfel cu satul dacă aveam drumul de mai demult. Și dacă gospodăriile aveau apă, să nu căutăm la izvoare ori să coborâm în vale după ea”, spune un sătean din Goleș.
Satul Goleș din Hunedoara, mai animat în trecut
Vreo 30 de familii trăiau la începutul secolului XX în satul Goleș din Hunedoara, când a fost ridicată biserica actuală a așezării. Localnicii creşteau animale, aveau turme de oi şi munceau pământul.
Prin anii ’50, satul avea școală și cămin cultural, iar pe culmile învecinate, satele Mosoru (video) și Curpenii Silvașului erau și ele locuite de câteva zeci de oameni. Au rămas pustii, iar pădurea le-a înghițit aproape complet.
Câteva șosele construite în ultimul deceniu pe valea Cernei din Hunedoara au schimbat soarta altor așezări izolate, care riscau și ele să rămână tot mai pustii, în ciuda frumuseții locurilor în care oamenii au trăit din cele mai vechi timpuri.
Locurile pitorești de pe valea Cernei din Hunedoara
Aflate pe cursul superior al Cernei, înainte ca râul care izvorăște din Munții Poiana Ruscă să formeze Lacul Cinciș din Hunedoara, mai multe sate s-au numărat vreme de secole printre cele mai izolate așezări din vestul României.
Drumurile spre așezările înșirate în văile adânci, risipite pe dealuri ori îngrămădite pe culmi erau extrem de anevoioase, fiind adesea devastate de viituri și de scurgerile de pe versanții abrupți.
Călătorii care le parcurgeau în trecut comparau adesea traiul localnicilor cu cel al dacilor, iar despre sate ca Meria, unde puteau ajunge doar pe poteci anevoioase, unii publiciști scriau că sunt rămășițe ale unor comunități antice, care s-au păstrat complet rupte de civilizație.
„Odată ce ai urcat pe valea Cernei de la Hunedoara, după vreo trei ore, ajungi la Baia Craiului (n.r. un fost sat, înghișit de apele Lacului Cinciș), unde o biserică veche, catolică, se află în mijlocul ținutului cu o populație aproape în întregime românească, iar pe măsură ce te apropii găsești o micuță rectorie confortabilă, înconjurată de puținele case din sat. De aici, în sus, pe vale, Cerna străpunge munți mai mari. La aproximativ o oră deasupra acestui loc, valea se lărgește oarecum pentru a da loc satului risipit Toplița, dar apoi imediat se închide din nou într-un defileu îngust”, informa omul de știință Konrad Mockel, în Anuarul Asociaţiei Carpaţii Transilvaniei (1925).
Geologul a călătorit în urmă cu un secol din Hunedoara spre locurile izolate din Munții Poiana Ruscă, la izvoarele râului Cerna. A trecut prin satele Dăbâca și Hășdău, cu câteva zeci de familii de români.
„Aceste două locuri, aproape legate între ele, dau impresia de izolare și dezolare cu atât mai mult cu cât la ieșirea din satul de sus începe un defileu sălbatic, fără poteci, aproape inaccesibil, din care iese Cerna, astfel încât comunicarea cu oamenii este aproape imposibilă. Satele Lunca Cernei de jos și Lunca Cernii de sus sunt accesibile doar prin văile laterale și peste înălțimi, pe poteci foarte proaste și într-un mod foarte dificil. Încărcăturile pot fi transportate numai pe animale. Este de înțeles că aici se deschide un adevărat paradis pentru iubitorii de excursii în munți”, arăta Konrad Mockel.
Prima șosea spre Lunca Cernii de Jos construită de zece ani
Câteva poteci urcau abrupt pe crestele munților pentru a coborî apoi în Lunca Cernii de Jos (video).
Alte drumuri forestiere legau, peste alți munți, satele comunei de alte așezări din Țara Hațegului și de satele Rusca Montană și Rușchița, unde funcționau mine de fier și cariera de marmură. Alte cărări necunoscute străinilor urcau din Lunca Cernii de Jos spre cătunele Meria și Vadu Dobrii, izolate pe coamele Munților Poiana Ruscă.
Drumul din Hunedoara spre satele Toplița și Lunca Cernii de Jos a fost construit abia în anii ’60. Și tot atunci, constructorii au săpat un tunel rutier în munte, deasupra Cheilor Cernei de la intrarea în satul Lunca Cernii de Jos, pentru ca mașinile să poată ajunge în valea izolată.
Abia în urmă cu un deceniu, a fost construită o șosea de circa 30 de kilometri (video), pe valea Cernei din Hunedoara, pentru a lega comunele Toplița la Lunca Cernii de Jos, care numără împreună 1.500 de locuitori.
În anii următori, câteva drumuri de munte au fost modernizate în cele două comune, spre satele lor ascunse în văile Cernei și Cernișoarei, ori izolate pe munte.
Râul Cerna din Munții Poiana Ruscă
Râul Cerna din Hunedoara are izvoarele la 1.200 de metri altitudine, în Munţii Poiana Ruscă.
Apele sale coboară de la marginea satului Negoiu (comuna Lunca Cernii de Jos), prin valea în care se înșiruie mai multe sate din Ținutul Pădurenilor (Lunca Cernii de Jos, Hășdău, Dăbâca, Toplița), iar la capătul satului Toplița formează Lacul Cinciș din Hunedoara (video).
Dincolo de barajul lacului de acumulare, Cerna hunedoreană străbate comuna Teliucu Inferior, un fost centru minier important al României, și intră în Hunedoara, traversând Centrul vechi al municipiului.
De la poalele Castelului Corvinilor, unde primește apele râului Zlaști, izvorât și el din Munții Poiana Ruscă, râul Cerna traversează Hunedoara, despărțind zona industrială de cartierele municipiului.
La 15 kilometri de municipiu și la circa 70 de kilometri de izvoarele sale, râul Cerna se revarsă în râul Mureș.
Se încarcă comentariile...
