Foto Portrete misterioase descoperite sub tencuiala Castelului Corvinilor. Au fost zugrăvite în Evul Mediu
0Portretele unor personaje misterioase, zugrăvite în urmă cu patru secole în cea mai fastuoasă sală a Castelului Corvinilor au ieșit la iveală, viu colorate, în urma lucrărilor de restaurare.
Restaurarea frescelor din Sala Dietei din Castelul Corvinilor a dus la apariția de sub tencuielile mai recente a unor noi personaje, care se alătură astfel celor prezente în medalioanele ce împodobesc zidurile de vest și sud, arată reprezentanții Muzeului castelului Corvinilor.
Personaje misterioase, descoperite la castel
„Îmbrăcați elegant, după moda orientală, unul cu veșmânt de culoare roșie, împodobit cu flori vișinii, iar celălalt, cu unul închis la culoare, peste care purta un caftan roșu, împodobit cu blană, ambii înarmați cu halebarde, cei doi străjuiesc intrarea centrală spre Galeria cu burdufuri”, a informat Muzeul Castelului Corvinilor.
În Sala SIetei, printre picturile care înfățișează castele și personaje ale epocii în care Castelul Corvinilor se afla sub stăpânirea principelui transilvan Gabor Bethlen (1580–1629) se află și două portrete care, potrivit tradiției, i-ar înfățișa pe Matei Basarab (1580–1654) și pe Vasile Lupu (1595–1661), doi dintre domnitorii străluciți ai secolului al XVII-lea – rivali, dar apreciați pentru contribuțiile culturale și religioase la dezvoltarea țărilor române.
Frescele au fost cercetate de istorici la mijlocul anilor ’50, când Sala Dietei a fost restaurată. Atunci se aflau într-o stare avansată de degradare, după ce, cu un secol în urmă, în 1854, Castelul Corvinilor a fost devastat de un incendiu.
„O tradiție mai nouă a atribuit, fără temei, două dintre portrete lui Matei Basarab și Vasile Lupu. De la început trebuie însă spus că domnia lui Gabriel Bethlen nu a fost contemporană cu a celor doi domni. Bethlen moare la 15 noiembrie 1629, iar Matei Basarab ocupă scaunul domnesc după 25 octombrie 1632, iar Vasile Lupu în 1634. Totuși, tradiția, credem, are un anumit temei istoric. Dacă se ține seama de faptul că, între portrete, se distinge și figura unui pașă, înțelegem că nu poate fi vorba aici de o galerie de familie, cum se obișnuia la alte castele feudale, ci de personalități politice contemporane cu principele Bethlen. În felul acesta, ipoteza existenței, între portretele de la Hunedoara, a unor domnitori români este foarte plauzibilă”, informa istoricul de artă Oliver Velescu, în 1968.
În ultimii ani, lucrările de restaurare derulate la Castelul Corvinilor au însemnat refacerea unora dintre cele mai vechi portrete ale lui Ioan de Hunedoara. Pictura murală în care este înfățișat Ioan de Hunedoara, în vremea adolescenței sale, datează din secolul al XV-lea și decorează Loggia Matia, de la etajul castelului medieval. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, când a fost descoperită de savantul Aranyi Lajos, a stat vreme îndelungată ascunsă sub câteva straturi de tencuială. Tencuiala a salvat-o de cele cinci incendii care au cuprins, de-a lungul timpului, Castelul Corvinilor.
Sala Dietei, cu nume inspirat din legendă
Aflată la primul etaj al Castelului Corvinilor, deasupra Sălii Cavalerilor, Sala Dietei a fost construită în a doua jumătate a secolului al XV-lea, în vremea Huniazilor. Meșteri francezi ar fi ridicat aripa de apus, cu cele două săli gotice, Sala Cavalerilor și Sala Dietei,, dar această ipoteză nu e confirmată documentar, precizează istoricul Oliver Velescu. Sala, spațioasă și înaltă, cu arhitectură gotică și renascentistă, a găzduit consilii și recepții, dar nu Dieta Transilvaniei, deși numele i-a rămas.
„Sala Dietei a fost botezată astfel în secolul al XIX-lea de un autor care, plin de fantezie, scria că, în timp ce bărbații dezbăteau problemele de actualitate, jupânițele se retrăgeau în logii, de unde asistau la dezbateri – o imagine inspirată, desigur, din aspectul parlamentelor moderne, dar care nu își are locul aici. În realitate, sala de la etaj era locul de consiliu al seniorului cu vasalii săi, numiți în actele medievale servientes. Vasalii, în schimbul protecției acordate de suzeran, erau datori să-l slujească cu credință, ajutându-l cu sfatul și spada ori de câte ori acesta o cerea”, afirma Oliver Velescu.
Pereții sălii au fost decorați cu fresce și medalioane, iar urmele arcelor ogivale demonstrează arhitectura gotică inițială. În secolul al XVII-lea, sala a fost recompartimentată, iar parterul a adăpostit camerele „a Doamnei”, „a Domnului” și „sufrageria”, decorate cu stucaturi și portrete, pierdute azi. Sala Dietei a fost refăcută între 1956–1957, pe baza urmelor originale, iar din 2024 a intrat într-un nou proces de restaurare, concentrat pe vechile picturi, cu fonduri europene.
Etapa a doua de restaurare a Castelului Corvinilor vizează consolidarea și reabilitarea unor zone neincluse în proiectul din 2019: restaurarea frescelor (în special din Sala Dietei și Turnul Buzdugan), refacerea pardoselii din Sala Cavalerilor, a celor două poduri de acces, restaurarea Gropii Urșilor, lucrări la acoperiș, fântână, instalațiile electrice și armura Cavalerului din Turnul Buzdugan.
Se încarcă comentariile...
