Palatul Hunedoarei, bijuteria din anii 1930 construită pe datorie. În clădirea primăriei a funcţionat şi o puşcărie

0
0
Inaugurarea Palatului administrativ. FOTO: Realitatea Ilustrată. 1937.
Inaugurarea Palatului administrativ. FOTO: Realitatea Ilustrată. 1937.

Clădirea veche a Primăriei Hunedoara a fost şi loc de detenţie, dar şi sediu de judecătorie. Palatul din centrul vechi al Hunedoarei a fost construitla mijlocul anilor 1930, pe datorie, iar pentru că nu au mai avut bani să îl doteze, cei de la primărie au cerut un ajutor disperat deputatului Constantin Bursan.

Palatul oraşului Hunedoara a fost construit la mijlocul anilor 1930 şi a fost considerat una dintre bijuteriile arhitecturale ale perioadei interbelice. Clădirea din centrul vechi al Hunedoarei a fost ridicată în urma unei înţelegeri dintre administraţia locală din Hunedoara şi Uzinele de fier, parafată în luna august a anului 1935.

Contractul de antrepriză a fost încheiat între Primăria Hunedoara şi Întreprinderile Miniere şi Metalurgice ale Statului din Ardeal (RIMMA), în subordinea cărora funcţionau Uzinele metalurgice. Atunci s-a stabilit că proiectul avea o valoare de peste cinci milioane de lei, echivalentă cu valoarea totală a impozitelor şi a taxelor pe care Direcţiunea Uzinelor Me­talurgice din Hunedoara trebuiau să le achite pentru următorii 17 ani.

„Acest palat administrativ, conform contractului de antrepriză costă 5,5 milioane de lei, sumă pe care primăria oraşului Hu­nedoara neavând-o la dispozi­ţie a înţeles să cesioneze toate impozitele şi taxele comunale pe timp de 17 ani, ce urma să le încaseze de la Direcţiunea Uzinelor Metalurgice din Hunedoara, cea care construieşte Palatul Administrativ în numele Direcţiunii Generale RIMMA din Bucureşti”, informa Primăria Hunedoara, într-un document transmis Ministerului Finanţelor, în 16 septembrie 1937, păstrat în Arhivele Naţionale – Judeţul Hunedoara.

Construit în mai puţin de doi ani

Construcţia Palatului administrativ a început în toamna anului 1935 şi urma să fie finalizată un an mai târziu. Clădirea cu un etaj a fost ridicată în forma literei H, de la Hunedoara. Ca­ie­tul de sarcini prevedea ca fundaţiile să fie realizate din beton, iar zidăria din cărămidă şi mortar de var. Tencuielile exterioare urmau să fie executate din mortar de var gras. Scările trebuiau realizate din beton armat, iar tâmplăria din lemn de brad de bună calitate. Motivul pentru care autorităţile au decis construirea palatului a fost pus pe seama nevoilor localnicilor de a avea servicii de calitate. „Primăria oraşului Hunedoara, văzând localurile insalubre în care funcţionează oficiile publice ca: Judecătoria Hunedoara, Percepţia de Circumscripţie IV, Oficiul de Constatare şi control, Pretura Plasei şi Comisariatul de Poliţie şi pentru a da populaţiei din oraş şi din jur posibilitatea să-şi termine mai repede chestiunile cu susmenţionatele oficii, a început în anul 1935 construirea unui Palat Administrativ, unde urmează să fie adăpostite susmenţionatele oficii”, informa administraţia locală, în documentul păstrat la Arhivele judeţului Hunedoara.

Nu au avut bani pentru dotări

La un an după începerea construcţiei, palatul era finalizat, însă primăria nu mai avea buget pentru dotarea clădirii cu sobe şi pentru amenajări interioare. Primarul Ioan Brânco­veanu a lansat un apel disperat către Ministerul Finanţelor şi către deputatul liberal Constantin Bursan. „Întrucât Palatul administrativ este spre terminare, iar primăria oraşului nu dispune de fonduri, consiliul comunal, în şedinţa din 15 septembrie 1936, a hotărât să recurgă la bunăvoinţa şi solicitudinea domniei voastre, rugându-vă să binevoiţi a ne acorda un ajutor de 200.000 de lei necesar procurării sobelor pentru un număr de 70 de camere”, scria la 16 septembrie 1936 primarul Ioan Brâncoveanu, într-o adresă trimisă Ministerului de Finanţe, reprezentat de libera­lul Mircea Cancicov. O rugăminte în acelaşi sens a fost trimisă şi deputatului liberal Constantin Bursan, cel care este considerat ctitor al Palatului Administrativ şi al Catedralei ortodoxe din centrul vechi al Hunedoarei.

hunedoara

„Domnule deputat, lucrările de la Palatul administrativ apropiin­du-se de terminare, mai rămâne o problemă, chestia procurării sobelor de încălzit, care aşteaptă o grabnică soluţionare. Consiliul comunal dezbătând această chestiune în şedinţa din 15 septembrie 1936, pe lângă toate sforţările nu a putut a găsi fondurile necesare pentru procurarea acestor sobe, aşa că ultimul refugiu l-a găsit tot în persoana domniei voastre, care în orice împrejurări a avut bunăvoinţa să ne dea concursul nelimitat în cheltuielile de interes obştesc, solicitându-vă şi în cazul de faţă ajutorul pentru a putea obţine de la diferitele departamente sumele necesare pentru procurarea sobelor necesare Palatului Administrativ”, se arăta în scrisoarea primarului Ioan Brâncoveanu către deputatul Constantin Bursan.

La scurt timp, primăria reuşea să achite suma de 51.300 de lei pentru cele 48 de sobe Vesta achiziţionate. Constantin Bursan a contribuit financiar la dotarea noului sediu. Deputatul liberal a achitat o parte din preţul de 60.000 de lei al vitralii­lor ce urmau să fie montate la Palatul Administrativ şi tot el a finanţat împrejmuirea şi amenajarea peisagistică din faţa acestuia.

hunedoara

Inaugurat cu fast
Palatul Administrativ din Hunedoara a fost inagurat în aprilie 1937. Pentru implicarea sa în ridicarea clădirii, Constantin Bursan a fost numit cetăţean de onoare al Hunedoarei. Omul politic din perioada interbelică, fost deputat liberal de Hunedoara, a primit acest titlu la inaugurarea clădirii Palatului administrativ din Hunedoara. „Duminica trecută s-a inaugurat primul palat administrativ clădit sub stăpânirea românească. E vorba de frumosul edificiu al falnicei cetăţi care este Hunedoara. Meritul iniţiativei şi săvârşirea acestei opere revine aproape de-a întregul domnului deputat C. Bursan, care cu prilejul inaugurării a fost proclamat cetăţean de onoare al oraşului. La festivitatea inaugurării palatului şi a predării diplomei de cetăţean de onoare al oraşului Hunedoara, domnului Bursan, au stat domnii Valer Pop, ministrul Industriei şi al Comerţului, Aurelian Bentoiu (n.r.: viitor deţinut politic, decedat după 13 ani de detenţie, în Jilava), subsecretar de stat la Justiţie, precum şi numeroşi deputaţi”, relatau reporterii revistei Realitatea Ilustrată, din 14 aprilie 1937.

bursan

Palatul de închiriat

Cele 48 de camere ale Palatului administrativ al oraşului Hunedoara urmau să fie folosite de mai multe instituţii publice. La subsolul clădirii a funcţionat arestul Comisariatului de Poliţie Hunedoara, iar Comisariatul, Judecătoria Hunedoara şi Pretura Plăşii au închiriat cele 24 de încăperi de la parter, în timp ce sediul şi birourile Primăriei Hunedoara se aflau la etajul palatului. Potrivit documentelor vremii, Ministerul de Justiţie închiria pe cinci ani 15 dintre camerele Palatului administrativ, pentru care plătea 3.000 de lei, o chirie lunară. Ministerul de Interne plătea o chirie de 1.500 de lei pentru zece camere din Palatul Administrativ, iar Pretura Plăşii urma să plătească 2.000 de lei lunar pentru încăperile închiriate. Opt ca­mere la etaj au fost închiriate de Percepţia Fiscală, pentru 2.000 de lei lunar, bani care ajungeau la bugetul local.


Vă recomandăm şi:

Uricani, oraşul care dispare odată cu mineritul: statuile stahanoviştilor care dau culoare cartierelor „sovietice“ şi monumentul marilor ţepe

Cel mai izolat oraş al judeţului Hunedoara are mai puţin de 9.000 de locuitori, majoritatea pensionari din minerit. În ultimii ani tot mai multe dintre locuinţele construite în anii 1960 – 1970 în Uricani au fost lăsate pustii. Oraşul impresionează prin linişte, dar mai ales prin monumentele sale ciudate: copii ale operelor lui Brâncuşi, statui ale minerilor stahanovişti şi monumentul “ţepelor”.

FOTO Secretele adăpostului antiatomic construit pentru a salva Hunedoara de bombele americanilor. Mega-construcţia subterană din vremea Războiului Rece

Adăpostul antiatomic din Hunedoara a rămas, la peste jumătate de secol de la crearea lui, unul dintre cele mai misterioase locuri din municipiu: un obiectiv fascinant prin secretele şi imensitatea sa, care în viitor ar putea deveni o atracţie turistică importantă.

Tunelul secret de la Castelul Corvinilor care nu a fost descoperit vreodată: cât adevăr conţine controversata legendă

Unul dintre cele mai ciudate mituri care circulă pe seama Castelului Corvinilor din Hunedoara este că proprietarii cetăţii ar fi construit un tunel secret, cu scopul de a se putea salva folosindu-l în timpul unui asediu. Niciun cercetător nu confirmă legenda tunelului misterios, însă povestea acestuia continuă să aprindă imaginaţia localnicilor şi a turiştilor.

Faimoasa cale ferată construită de austrieci: s-au împlinit 115 ani de la inaugurarea mocăniţei din Hunedoara

S-au împlinit 115 ani de la inaugurarea liniei de cale ferate îngustă care lega Hunedoara de Ţinutul Pădurenilor. Povestea mocăniţei hunedorene are un final trist – în prezent, linia este dezafectată, iar mocăniţele care transportau călători şi mărfuri au ajuns o amintire.


 

Hunedoara


Ultimele știri
Cele mai citite