Nicolae Iorga la Mănăstirea Prislop: „O cărare pe care nu pot sui trăsurile duce la colţul de munte al domniţei Zamfira”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Mănăstirea Prislop, în urmă cu un secol.
Mănăstirea Prislop, în urmă cu un secol.

Istoricul Nicolae Iorga a vizitat Mănăstirea Prislop la începutul anilor 1900 şi a rămas fascinat de povestea aşezământului medieval.

Nicolae Iorga a oferit una dintre cele mai frumoase descrieri mănăstirii Prislop din Ţara Haţegului, faimoasă în prezent ca loc de veci al duhovnicului Arsenie Boca. Istoricul a vizitat-o la începutul secolului trecut şi a prezentat-o în volumul „Neamul Românesc în Ardeal şi Ţara Ungurească”, publicat în 1906.

„Toată noaptea vântul s-a vânzolit cu norii şi ploaia a picurat din streşini, îngropând vara în cântecul ei de jale. Dimineaţa se lămureşte slabă. Negurile fumegă pe munţi, unde ninge. De la Haţeg, pe o altă vreme decât aceasta se poate vedea biserica veche a Prislopului. Iei drumul Hunedoarei şi de la Silvaş, singurul sat ce întâmpini, o cărare pe care nu pot sui trăsurile, apucă spre colţul de munte unde domniţa Zamfira şi-a zidit lăcaşul de pomenire. Chiliile călugărilor au durat până în vremea lui Iosif al doilea, când le-a atins osânda acestui împărat, rostită asupra tuturor mănăstirilor de supt Carpaţi, socotite ca adăposturi ale duşmanilor Unirii şi politicii religioase a Curţii faţă de români. Astăzi a rămas numai biserica, de o formă neobişnuită în aceste părţi, dar foarte cunoscută la noi, cu un turnuleţ străbătut de fereşti prelungite. Ea s-a dres de mai multe ori şi ar fi fost cu totul curăţită de cărţile vechi şi de manuscrptele cu legătura prinsă în zalele veacului al XV-lea. Dar mormântul Zamfirei, întipărit cu slove apusene, formând o inscripţie latină, s-a păstrat până astăzi în ctitoria fiicei pribege a Domnului ucis”, relata Nicolae Iorga.

Mănăstirea Prislop datează din secolul al XIV-lea, iar de-a lungul timpului a fost locul a numeroase evenimente care au intrat în istorie. În urmă cu cinci secole, în vecinătatea bisericii, călugărul Ioan şi-a amenajat o chilie, scobind o stâncă ascunsă de pădurea Silvaşului. A murit însă înainte de a termina de dăltuit fereastra chiliei, ucis de vânătorii care l-ar fi confundat cu un animal sălbatic. La Mănăstirea Prislop se află mormântul şi piatra funerară a domniţei Zamfira, fiica domnitorului muntean Moise Vodă Basarab. Locul din Ţara Haţegului a devenit în ultimii ani una dintre destinaţiile favorite ale pelerinilor din toate colţurile ţării datorită călugărului Arsenie Boca, înmormântat aici.

prislop

Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Mii de români la mănăstirea lui Arsenie Boca. Au răbdat ploaia şi frigul pentru a se ruga în faţa mormântului său

VIDEO Cum şi-au bătut oamenii joc de noua şosea spre Mănăstirea Prislop, drumul de vis din Ţinutul Pădurenilor

Declinul „fenomenului Arsenie Boca“. Ce a rămas după invaziile pelerinilor care au căutat minuni la mormântul călugărului

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite