Misterele Egiptului Antic. Cât adevăr ascund cele mai cunoscute mituri: au fost piramidele construite de extratereştri?

Frumuseţea Cleopatrei, obsesia pe care egiptenii o manifestau pentru moarte, invenţia hieroglifelor şi legăturile cu extratereştrii sunt câteva dintre miturile cunoscute despre lumea antică a egiptenilor, care s-au dovedit neadevărate.

Numeroase mituri create de-a lungul timpului despre Egiptul Antic sunt contestate de oamenii de ştiinţă. Iată câteva dintre cele mai cunoscute:

A fost Cleopatra frumoasă?

Cleopatra, ultimul faraon al Egiptului Antic, a fost înfăţişată dintotdeauna, în cultură, ca o personalitate renumită pentru frumuseţea ei. Cu toate acestea, monede romane din vremea sa o înfăţişau cu trăsături masculine: un nas mare, o bărbie proeminentă şi buze subţiri. Autorii antici o descriau ca fiind o femeie carismatică, senzuală şi inteligentă, însuşiri care o făceau dorită.

Au fost egiptenii obsedaţi de moarte?

Piramidele, mumiille şi monumentele impunătoare dedicate zeităţilor au putu crea impresia că în Egiptul Antic, oamenii erau foarte preocupaţi de moarte. Unii istorici susţin că modul de viaţă al egiptenilor şi obiceiurile lor privind înmormântările erau pentru a glorifica viaţa, informează listverse.com.  Multe dintre ilustraţiile din morminte sunt dedicate celebrării vieţii, a agriculturii, pescuitului şi vânătorii, iar podoabele scumpe îngropate alături de ei îi ajutau, potrivit credinţei lor, să ajungă în viaţa de apoi unde şi-ar fi continuat activităţile pe care le-au făcut în timpul vieţii. Mumificarea era o metodă de a păstra corpul într-o stare cât mai aproape de cea a fiinţelor vii.

Contactul cu civilizaţiile extraterestre?

Unul dintre miturile controversate legate de Egiptul antic se referă la construcţia priamidelor. Marile monumente funerare şi religioase au stârnit fascinaţia lumii de-a lungul mileniilor, însă ipoteza că acestea ar fi fost opere ale extratereştrilor sau ale unei civilizaţii necunoscute nu are baze reale. Zeci de mii de oameni au fost întrebuinţaţi la ridicarea priamidelor, potrivit estimărilor unor istorici din antichitate. Blocurile grele de piatră erau ridicate cu ajutorul rampelor şi a săniilor de lemn, iar vârful unora dintre priamide era acoperit cu aur.

Egiptul antic, descoperit în întregime?

Cei care consideră că Egiptul antic nu mai poate surprinde cu noi descoperiri arheologice se înşală, potrivit unor istorici. Descoperiri importante au avut loc frecvent în ultimii ani, iar una dintre ele este cea a „bărcii solare”, extrasă din Marea Piramidă de la Giza. Vasul ar fi permis faraonilor să asiste la bătăliile purtate între zeul solar Ra şi Apep, demonul întunecimii, o legendă cunoscută din antichitatea egipteană.

Hieroglifele inventate de egipteni?

Hieroglifele pe care se baza scrierea în Egiptul Antic nu au fost o invenţie a egiptenilor. Se presupune că primele hieroglife au fost aduse în Egiptul antic de invadatorii din Asia. Un alt mit despre ele se referă la faptul că erau semne ale unor incantaţii religioase şi blesteme, însă în realitate, susţin istoricii, hieroglifele reprezentau inscripţii şi ilustraţii din viaţa de zi cu zi a poporului egiptean.

Faraonii îşi ucideau servitorii?

În cazul în care faraonii mureau, servitorii lor nu erau ucişi, aşa cum spun unele legende. Puţini faraoni au luat astfel de decizii, susţin istoricii, cei mai mulţi au considerat însă că slujbaşii lor le erau mai folositori vii, decât morţi. În mormintele lor au fost descoperite însă figurine umane, care i-ar fi ajutat în viaţa de apoi.

Sclavii au construit piramidele?

Ipoteza că sclavii au construit piramidele din Egipt datează din Antichitate, istoricul grec Herodot fiind unul dintre cei care au făcut-o cunoscută. Este însă contestată de arheologii care au descoperit, lângă piramidele de la Giza, morminte care conţineau rămăşiţe ale muncitorilor. A fi îngropat în preajma faraonilor era o onoare care nu era acordată sclavilor. De asemenea, susţin arheologii, au fost descoperite în aceeaşi zonă şi alte dovezi că muncitorii care au lucrat la construcţia priamidelor erau calificaţi şi bine întreţinuţi.

Vă recomandăm şi:

Reginele desfrâurilor din lumea antică: orgiile prinţesei care îşi obliga supusele la prostituţie şi maratonurile sexuale ale femeilor din familiile regale

Mai multe împărătese şi regine din Antichitate au rămas cunoscute în istorie pentru patimile lor amoroase. Relatări ale autorilor vremii le-au descris aventurile ieşite din comun: maratonuri sexuale, relaţii incestuoase şi prostituţie.

Cine a fost Deceneu, profetul fabulos din vremea lui Burebista. I-a învăţat pe daci să îşi cunoască viitorul prin semnele cereşti şi i-a făcut să renunţe la vin

Deceneu a fost una dintre cele mai cunoscute personalităţi din vremea regatului dac. A fost preot, astronom şi sfătuitor al regelui Buerbista, iar după moartea acestuia i-a urmat la domnie. Istoricii din Antichitate susţin că Deceneu a fost unul dintre reformatorii societăţii dacilor şi că i-ar fi convins pe aceştia să trăiască fără vin.

Cele mai faimoase bijuterii ale dacilor. Cât de pricepuţi erau meşterii din atelierele Sarmizegetusei în prelucrarea aurului şi unde au dispărut comorile lor

Cele mai valoroase piese de tezaur descoperite în Sarmizegetusa Regia sunt brăţările din aur masiv, din vremea dacilor, bogat împodobite. Obiectele unice spun povestea măiestriei cu care dacii prelucrau metalele, susţin istoricii. De-a lungul timpului, multe alte tezaure de bijuterii care au aparţinut vechilor locuitori ai ţinuturilor Carpaţilor s-au pierdut pentru totdeauna.

De ce nu le era dacilor teamă de moarte. Povestea lui Zamolxis, zeul care i-a făcut pe geto-daci să se creadă nemuritori

Cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci. Astfel erau caracterizaţi geţii de istoricul grec Herodot, cel care a oferit primele descrieri elaborate ale popoarelor care în urmă cu aproape două milenii şi jumătate ocupau ţinuturile actualei Românii. Tot Herodot îi prezenta pe strămoşii geţi (daci) drept oameni care se credeau nemuritori, iar aceast lucru i se datora zeului lor, Zamolxis.