Marieta Ciubăncan dezvăluie tainele apei

Slujba hunedorencei este să-i înveţe pe oameni „primii paşi” în apă. Riscul în munca de instructor de înot este să ai elevi prea „curajoşi”.

Profil:

Născut. 11 mai 1973
Educaţie. Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport,
specializare Înot
Experienţă. Şapte ani de activitate în domeniul nataţiei
Familie. Doi copii

Dată fiind geneza fiecăruia dintre noi legată de baia primordială făcută în lichidul amniotic, singura teorie care stă în picioare este că oamenii se nasc înotători dar uită repede această deprindere. Marieta Ciubăncan are convingerea că un bebeluş de până la o lună este un bun înotător.

„Cam o lună de zile după naştere, bebeluşul îşi păstrează reflexele de înotător subacvatic. Am avut ocazia de mai multe ori să observ cum la băiţă, bebeluşii lăsaţi puţin liberi ştiu să-şi protejeze respiraţia şi să schiţeze gesturi de înotător. După o lună însă aceste reflexe se estompează”, spune hunedoreanca.

Activitatea sa de instructor de înot este legată de redescoperirea în fiecare elev a acestui reflex pierdut după naştere. „Practic, fiecare elev, îşi descoperă latura acvatică singur. Eu doar sunt atentă să înveţe tehnica şi procedeele corect. Şi să le dau certitudinea că sunt în siguranţă cu mine lângă ei. În rest,  miracolul prin care apa ajunge să-l ţină pe fiecare la suprafaţă este o experienţă trăită solitar”, spune Marieta Ciubăncan.
Una din satisfacţiile hunedoreancei este bucuria elevului de 5, 15, sau 50 de ani, în momentul de graţie în care apa nu mai este un duşman pentru el. „Au tendinţa de a arăta tuturor că ei pot înota şi chiar o fac de câte ori pot de faţă cu părinţii sau cu prietenii”, spune Marieta Ciubăncan.

Teama tratată cu băţul

Frica de apă creşte proporţional cu vârsta. De aceea copiii de vârstă mică sunt cei mai dificili elevi.  „Deşi nu ştiu să înoate, nu au nicio reţinere să sară într-o apă de două ori mai adâncă decât înălţimea lor. Pentru mine aceşti elevi sunt de risc maxim. Din prea mult curaj, născut din inconştienţa vârstei, ei pot deveni rapid victime ale apei”, spune instructoarea.

Coşmarul vieţii ei  ar fi pierderea unui elev la cursul de iniţiere. „Nu mi s-a întâmplat niciodată. Poate şi pentru faptul că atunci când sunt la bazin lumea mă ştie pentru o anumită severitate care induce o disciplină strict necesară ”, mărturiseşte Marieta Ciubăncan.

Paradoxal, pentru vindecarea fricii de apă instructoarea foloseşte un băţ. „Când trecem de la bazinul mic la cel mare, de multe ori cei care se iniţiază în înot se tem să sară în apa adâncă. Atunci le arăt băţul, care are circa un metru şi jumătate, şi la spun povestea că în caz că se întâmplă ceva se pot agăţa de băţul meu ca să iasă la suprafaţă. E regulă că ajutorul real al băţului nu există. Invenţia cu băţul are doar un rol de suport moral”, spune Marieta Ciubăncan.

Întrebări şi răspunsuri

Ca instructor, cât de mult puteţi înota fără odihnă?
Înot fără probleme 60 de lungimi de bazin, adică 1.500 de metri.
Ce stil de înot vi se pare cel mai uşor?
Sunt patru procedee: fluture, bras, crawl şi pe spate. Mie stilul de înot pe spate mi se pare cel mai uşor pentru că permite o respiraţie mai uşoară.
Ce înseamnă „călcatul apei”?
Este complexul de mişcări care îţi permit să pluteşti pe loc la suprafaţa apei. Curios este că doar pe adulţii care învaţă să înoate trebuie să-I învăţ călcatul apei. Copiii îl deprind singuri.

Ce-i place
„Îmi place să mă îmbrac sport, blugi, traning, adidaşi şi oamenii dintr-o bucată. Prefer o palmă adevărată în obraz, în locul unei linguşeli mincinoase”, spune medicul.

Ce nu-i place
I se pare respingătoare ipostaza oamenilor prefăcuţi şi mincinoşi