FOTO Raiul bişniţarilor de lângă locul părintelui Arsenie Boca. Cine profită de pe urma fenomenului Prislop
0Mănăstirea Prislop a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai vizitate lăcaşuri religioase din România. Oferă turiştilor o atmosferă impresionantă, însă nu departe de poarta mănăstirii, bişniţarii şi-au ocupat teritoriul pentru a putea profita din plin de pe urma pelerinilor. Un adevărat haos domneşte la câteva sute de metri de lăcaşul unde a fost înmormântat părintele Arsenie Boca.
Într-o zi de sărbătoare, cum a fost 8 Mai – Ziua sfântului Ioan Evanghelistul şi Hramul mănăstirii Prislop – circa 20.000 de mii de pelerini au venit la mănăstirea Prislop. Cei care au ajuns mai târziu de primele ore ale dimineţii la Prislop au fost nevoiţi să îşi lase maşinile la câţiva kilometri de mănăstire, pe o păşune păzită de poliţişti, ocupată de alte maşini dar şi de gunoaiele pelerinilor din săptămânile trecute.
Drumul din Silvaşul de Sus spre Prislop este îngust şi tinde să devină impracticabil, din cauza traficului intens şi a stării precare a carosabilului. „De la Silvaş, singurul sat ce întâmpini, o cărare pe care nu pot urca trăsurile apucă spre colţul de munte unde domniţa Zamfira şi-a zidit lăcaşul de pomenire”, scria în urmă cu peste un secol istoricul Nicolae Iorga, despre drumul spre vechea mănăstire. Situaţia şoselei nu s-a schimbat prea mult faţă de acea vreme, doar trăsurile au fost înlocuite cu maşini, iar numărul celor care îşi doresc să viziteze lăcaşul a crescut simţitor.
Bâlciul cu tarabe neautorizate
Cei nevoiţi să se îndrepte spre mănăstire pe jos din locul de păşunat transformat în parcare, întâmpină cu un kilometru înainte de a ajunge la poarta acesteia un teritoriu vast transformat în bâlci.
Zeci de comercianţi de ocazie oferă mii de tablouri că părintele Arsenie Boca, cu mănăstirea Prislop, nenumărate suveniruri, miruri, şi obiecte religioase şi „de noroc”, despre care susţin că sunt sfinţite.
Tarabele sunt aşezate pe marginea drumului îngust, locurile lor au fost săpate în deal ori improvizate pe văile înălţate cu pământ. Alături de comerţul cu obiecte religioase, oferta bişniţarilor cuprinde mâncăruri (mici, frigărui, virşli, plăcinte dacice) şi băuturi (sucuri, ape, bere, vin, spirtoase) şi, în general, cam toate obiectele de vânzare în târgurile organizate cu ocazia unor sărbători în oraşe.
Cea mai mare parte a comercianţilor care s-au aciuiat în apropierea mănăstirii sunt romi, însă alături de ei se ocupă cu vânzarea de suveniruri religioase şi reprezentanţii unor mănăstiri. Cel puţin acest lucru îl susţin afişând numele unor astfel de lăcaşe pe tarabe. „O să pun acatiste la şapte mănăstiri, dacă mă fotografiaţi”, strigă una dintre călugăriţele – comerciante din bazar, la vederea aparatului de fotografiat.
Evaziune fiscală
Aproape nimeni nu oferă bon fiscal pentru mărfurile vândute, deşi unii dintre comercianţi se laudă că au avut venituri de câte 50.000 de lei într-un weekend aglomerat. Primarul Haţegului, Marel Goia, a declarat că amenajarea tarabelor nu a fost autorizată de primărie, terenul nefiind al administraţiei locale. În schimb, afirma acesta, mai mulţi comercianţi au fost amendaţi de poliţiştii locali, dar au contestat amenzile.
Haosul domneşte peste zona talciocului de la Prislop, sub privirile neputincioase ale autorităţilor, iar potrivit unor informaţii, clanurile care au ocupat abuziv teritoriul au ajuns să fie temute de ceilalţi comercianţi. O dovadă este că mai mulţi dintre sătenii din Silvaş, satul învecinat mănăstirii, nu au mai fost lăsaţi să îşi vândă produsele tradiţionale şi florile pe care le ofereau în trecut lângă mănăstire. Unii s-au resemnat şi şi-au mutat micile afaceri în sat.
Parcare cu plată
Cei ce reuşesc totuşi să se strecoare cu maşinile pe ultimii kilometri din drumul mănăstirii şi ajung în apropierea ei, vor trebui să achite suma de 5 lei impusă recent o dată cu înfiinţarea unei parcări cu plată. Atât costă un loc în parcarea privată de lângă mănăstire, deşi nu este încă amenajată corespunzător.
Dincolo de neplăcerile din jurul mănăstirii, pelerinii care ajung la Prislop găsesc aici o atmosferă plăcută şi liniştită, chiar dacă numărul celor care vin să se roage la mormântul părintelui Arsenie Boca este impresionant.
Mormântul părintelui Arsenie Boca
La Mănăstirea Prislop ajung săptămânal zeci de mii de oameni din toate colţurile ţării, iar cei mai mulţi vin pentru a se ruga la mormântul părintelui Arsenie Boca. Duhovnicul a slujit la Prislop din anul 1948, după ce fusese mutat din mănăstirea Brâncoveanu din Munţii Făgăraş.
Arsenie Boca s-a implicat în restaurarea monumentului, care a devenit din 1950 aşezământ pentru maici. Din 1959, lăcaşul monahal a fost transformat într-un azil de bătrâni, însă 17 ani mai târziu a redevenit mănăstire. Părintele Arsenie Boca a fost înmormântat la Prislop în 4 decembrie 1989, iar mănăstirea unde se află locul său de veci a devenit un loc de pelerinaj pentru creştinii din toate zonele ţării.
Mulţi pelerini cred că pot fi ajutaţi în problemele de sănătate sau familiale rugându-se la mormânt. Pelerinii pot fi văzuţi aducând cu ei la mănăstire haine, fotografii sau alte obiecte personale pentru a le atinge de crucea din lemn de la căpătâiul monahului.
Cel mai mare pelerinaj are loc în 28 noiembrie, când este comemorat părintele Arsenie Boca.
Vă recomandăm şi:
Cea mai cunoscută povestire relatată de părintele Arsenie Boca are menirea să le aducă alinare celor aflaţi în suferinţă. Pilda ceşcuţei de ceai, spusă de duhovnicul de la Prislop, le arată oamenilor ce pot face „dacă viaţa li se pare grea şi sunt loviţi, bătuţi şi împinşi aproape fără milă, când lumea pare că se învârteşte necontrolat şi când simt că se află într-o suferinţă îngrozitoare”.
Bogăţia l-a făcut pe bogat egoist, materialist, nemilostiv, încolăcit de plăceri, afirma părintele Arsenie Boca. Duhovnicul considerat una dintre marile personalităţi ale secolului XX a lăsat posterităţii o serie de învăţături despre bogăţie, menite a-i îndruma pe oameni.
Postul e vechi şi începe odată cu omul. E prima poruncă de stăpânire de sine, scria părintele Arsenie Boca. Marele duhovnic al secolului trecut a lăsat posterităţii o serie de învăţături despre post şi rugăciune, menite să îi ajute pe oameni să înţeleagă semnificaţia lor.
Se încarcă comentariile...
