Fostul El Dorado al României, centru energetic: „Este una din cele mai puternic magnetizate zone” VIDEO

0
Publicat:

Satul Săcărâmb din Hunedoara este cunoscut pentru bogățiile din adâncurile pământului, însă unii localnici îl consideră un mare centru energetic, datorită vulcanului din centrul așezării.

Satul Săcărâmb din Hunedoara (video) a fost o așezare minieră înfloritoare din România, cunoscută pentru resursele bogate de aur, argint și telur, descoperite în adâncurile Dealului Calvaria Mare.  

Până la mijlocul secolului al XVIII-lea, împrejurimile Calvariei, dealul de forma unei piramide, devenit cu timpul cel mai faimos vulcan din Munţii Metaliferi, nu erau ocupate de nimic altceva în afara unor întinderi de pădure sălbatică.

Satul Săcărâmb. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Satul Săcărâmb. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Descoperirea întâmplătoare a unui bulgăre de aur, făcută atunci de un localnic, a scos la iveală marile comori din adâncuri, care aveau să transforme satul Săcărâmb din Hunedoara, pentru următoarele două secole, într-un „El Dorado” al Europei – tărâm al făgăduinței pentru cei atrași de febra aurului.

El Dorado din România

La sfârşitul secolului al XVIII-lea, Săcărâmbul devenise un mic orăşel minier, în care trăiau şi munceau români, germani, ungari, slovaci şi italieni, dar şi familii venite din colţuri îndepărtate ale Europei. Mai multe biserici şi cimitire vechi din secolul al XVIII-lea, monumente minereşti, troiţe, o fostă şcoală minieră şi ruine miniere oferă mărturii despre cât de animată era ţinutul aurului şi al telurului.

Alături de aur, telur și argint, peste 40 de minerale, unele rare şi valoroase, au fost scoase la suprafaţă din adâncurile muntelui, arătau savanţii care în secolele trecute au cercetat Săcărâmbul. Mulţi dintre ei călătoreau spre locul din munţi pentru a colecţiona mineralele şi cristalele rare şi cu forme deosebite descoperite în minele sale.

Până la sfârşitul secolului al XIX-lea, potrivit unor autori, peste 40 de tone de aur au fost extrase din minele Săcărâmbului. În secolul XX, multe dintre zăcămintele bogate în aur au fost epuizate, iar costurile mari ale mineritului au dus, în cele din urmă, la închiderea minelor din zona Certej – Săcărâmb.

Declinul mineritului a afectat satul

De aproape două decenii fostele exploatări miniere de la Săcărâmb sunt închise, iar între timp pădurea a pus stăpânire pe o mare parte a vechilor perimetre miniere.

Multe familii au plecat din zonă, în căutarea unor condiții mai bune de viață. Alți localnici s-au mutat în Deva, aflată la circa 25 de kilometri, și și-au păstrat gospodăriile în care se întorc la sfârșit de săptămână ori în vacanțe.

Câteva pensiuni au fost înființate în Săcărâmb și îi atrag pe turiști prin farmecul pe care îl oferă fosta așezare minieră din Munții Metaliferi. Unul dintre motivele pentru care satul Săcârâmb din Hunedoara este căutat de străini este atmosfera acestuia.

Satul Săcărâmb, zonă climaterică

La intrarea în sat, călătorii sunt informați printr-un panou amplasat pe marginea șoselei că se află într-o „zonă climaterică”, benefică pentru sănătate. La această concluzie a ajuns localnicul Alexandru Tokar, autor al unei monografii a satului, cel care a înființat o asociație cu numele Societatea Europeană pentru Tehnică Radiantă și Armonie Spirituală (SETRAS – n.r. numele unui munte din vecinătatea Săcărâmbului).

„Se spune că Săcărâmbul este una din cele mai puternic magnetizate zone de pe Terra și că este unul din punctele de concentrație maximă a energiilor lumii. Și nu o spun oameni obișnuiți, într-un taifas la colț de stradă, ci studii științifice aprofundate ale unor specialiști din cadrul SETRAS”, informează asociația.

Dealul Calvaria Mare ar fi locul în jurul căruia se concentrează energiile amintite de Alexandru Tokar.

În ultimele trei secole, din galeriile săpate adânc în măruntaiele sale oamenii au scos cantități uriașe de aur, argint și metale rare, ca telurul şi nagyagytul. Acum, dealul este privit ca un pol de atracție energetică, fiind o rămăşiţă a unui con vulcanic care se înălţa la peste 3.000 de metri, dar care fusese devastat de exploziile din timpuri străvechi.

„Aici există un centru uriaș ce reprezintă un teribil canal de comunicare cu Universul. Vibrațiile locului sunt foarte înalte și cu atât mai benefice sănătății omului. Specialiști în tehnică radiantă, care au realizat numeroase măsurători la Săcărâmb, explică înalta concentrare de energie benefică (de 700 de ori mai mare decât într-un habitat obișnuit) prin fostul con vulcanic unde este așezată localitatea. Prin forma sa piramidală, el captează energia cosmică pură. Această energie este reflectată de straturile masive de aur și metale nobile care, pe de o parte, nu permit energiilor telurice să penetreze, iar pe de altă parte amplifică prin reflexie energia cosmică pură”, arăta Alexandru Tokar, pe site-ul asociației SETRAS.

Pădurea de argint din Săcărâmb

Alți localnici sunt, însă, mai moderați în aprecierea Săcărâmbului, o zonă încă marcată de rămășițele fostelor exploatări miniere.

În apropiere de Dealul Calvaria Mare, se întinde Pădurea de Argint, traversată de un vechi drum forestier care coboară în valea Geoagiului.

Una dintre legendele pădurii spune că împăratul Franz Joseph a traversat pădurea, pe vechiul drum pe care aurul era transportat spre Zlatna, şi s-a oprit în dreptul unui izvor unde a luat masa.

Ar fi remarcat atunci proprietăţile miraculoase ale izvorului, lucru de care au fost încredinţaţi şi mulţi dintre oaspeţii actuali ai acesteia. Unii dintre cei care au petrecut mai multe ore în pădure, relatau localnicii, au avut revelaţii şi au trăit experienţe paranormale, locul fiind în ultimii ani, adesea căutat de amatorii de meditație.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite