Video Orașul din România cu atracții unice în Europa. Bogatele mine de aur l-au adus în atenția lumii VIDEO

Municipiul Brad s-a dezvoltat în mijlocul marilor zăcăminte de aur din Munții Metaliferi, însă minele din regiune au devenit istorie în anii 2000. Fostul oraș minier a păstrat cu câteva locuri unice în Europa.

Minele și uzinele metalurgice din Munții Metaliferi și-au încetat activitatea în anii 2000., iar municipiul Brad (video), centrul exploatărilor aurifere a fost afectat profund de transformările care au urmat deceniilor în care mineritul a fost pilonul de susținere al economiei locale.

Orașul cu 13.000 de locuitori de pe valea Crișului Alb, aflat la 35 de kilometri de Deva și tranzitat de magistrala rutieră (DN 76) Deva – Oradea a rămas fără minerit și fără calea ferată Deva – Brad (închisă în 1997). Are însă în jurul său câteva atracții turistice unice în România, de care unii localnici au putut profita, investind în turism.

Muzeul Aurului din Brad

Cel mai cunoscut loc din municipiu este Muzeul aurului din Brad, dovada vie a uriașei bogăţii în resurse din Munții Metaliferi, ținutul unde primele mine de aur au fost deschise în epoca romanilor.

Municipiul Brad. Foto: Marius Turc.

Muzeul Aurului din Brad cuprinde o colecție bogată de minerale și exponate dedicate mineritului, strânsă de-a lungul a peste un secol.

Aici pot fi admirate aproape 1.000 de piese de aur nativ, în forme şi combinaţii rare, care le-au adus denumiri ca „pana lui Eminescu”, „balerina”, „harta României”, „feriga”, „căţeluşul” şi „răţuşca”, „şopârlele din aur”. În muzeu este expus şi un lingou de aur de peste un kilogram, sunt prezentate unelte vechi de mineri, dar și metale mai puțin cunoscute ca silvanitul şi nagyagytul, desoperite în Munţii Apuseni. Sute de minerale provenite din alte colțuri ale lumii sunt expuse alături de prețioasele obiecte de „aur curat”.

Exponate la Muzeul Aurului din Brad. Foto: Daniel Guță

De la minele Hondol, Săcărâmb şi Certeju de Sus (comuna Certeju de Sus) sunt păstrate în muzeul din Brad mai multe exponate valoroase de aur lamelar cu cuarţ.

Alte foiţe de aur nativ, aflate în diverse combinaţii cu cuarţ sau cu hidroxid de fier provin de la fostele centre miniere din vecinătatea Bradului şi a comunei învecinate Crişcior – Ruda Brad, Valea Arsului, Valea Bârzii, Valea Morii şi Musariu. Minele de la Roşia Montană, de la Stănija, Bucium şi din Munţii Bihorului au dat şi ele exponate preţioase muzeului unic în lume.

Gorunul lui Horea din Țebea

Satul Țebea se află în vecinătatea municipiului Brad și a intrat în istorie datorită personajelor legendare Avram Iancu și Horea. În cimitirul bisericii din satul Țebea, călătorii pot vedea Gorunul lui Horea, vechi de peste patru secole, devenit un adevărat loc de pelerinaj pentru români. Stejarul legendar din satul Ţebea a intrat în istorie în toamna târzie a anului 1784.

Mormântul lui Avram Iancu și Gorunul lui Horea. Foto: Daniel Guță

Se spune ca a fost locul de întâlnire al capilor răscoalei condusă de Horea, Cloşca şi Crişan, împotriva nobilimii maghiare. Aici liderii răsculaţilor au plănuit revoltele sângeroase ale moţilor, care s-au răspândit cu repeziciune în satele din Ţara Zarandului şi din ţinuturile Devei şi Hunedoarei.

Câteva decenii mai târziu, lângă stejarul secular avea să fie înmormântat Avram Iancu (1824–1872), lider al românilor din timpul mişcărilor revoluţionare din Transilvania anilor 1848 şi 1849.

„Unicul dor al vieţii mele e să-mi văd Naţiunea mea fericită”, au fost cuvintele cu care Avram Iancu a rămas în istorie. De peste un secol, gorunul a început să se usuce, iar pentru a fi păstrat, a fost legat cu cercuri de oțel, cimentat și transformat într-un monument.

La Țebea, au loc în fiecare an Serbările Naționale (video), eveniment menit să cinstească amintirea lui Avram Iancu.

Treptele Romane, relicva minelor antice de aur

Într-o pădure de la marginea satului Ruda, aflat la cinci kilometri de zona centrală din municipiul Brad, se află una dintre cele mai cunoscute rămășițe ale exploatărilor miniere antice din România, galeria Treptele Romane (video).

Locul bine conservat şi-a primit numele de la faptul că la capătul celor aproape 200 de metri ai galeriei mai pot fi văzute scările dăltuite în piatră, specifice minelor din vremea romanilor. Din fundul galeriei, alte tuneluri miniere formau un labirint subteran uriaş şi neregulat, pe care oamenii l-au săpat în căutarea filoanelor de aur.

„Ruda a fost pe vremea romanilor un remarcabil centru minier, cum dovedesc diferite rămăşiţe şi pietre cu inscripţii romane“, scria Ion Rusu Abrudeanu, istoric și proprietar de mine, în anii interbelici.

Potrivit istoricilor, minele antice din Masivul Barza au funcționat începând din secolul al II-lea și au fost abandonate odată cu năvălirea popoarelor migratoare din secolele următoare.

Activitatea minieră din regiunea Bradului (câmpul minier Barza) a fost reluată în Evul Mediu și a atins apogeul în secolul XX, minele de aur din perimetrul Barza au produs peste 200 de tone de aur, pe lângă cantitățile mari de argint, cupru și alte metale valoroase.

Toate minele din zonă au fost închise definitiv în perioada anilor ´90 – 2000, însă pe lângă numeroasele ruine rămase în locul fostelor întreprinderi s-au păstrat și câteva monumente istorice ale mineritului.