Curiozităţi despre Castelul Corvinilor, în secolul al XVII-lea: casa nemţilor, fântâna vie şi biserica Popilor Roşii
0
Mărturii preţioase din secolul al XVII-lea arată cum s-a transformat Castelul Corvinilor şi ce nume purtau la acea vreme cele mai faimoase încăperi ale sale.
Castelul Corvinilor a fost ridicat de Iancu de Hunedoara şi urmaşii săi din secolul al XV-lea, însă a arhitectura sa a fost cu totul schimbată la începutul secolului al XVII-lea, când cetatea a intrat în posesia principelui Gabriel Bethlen.
Cele mai preţioase mărturii despre Castelul Corvinilor din secolul al XVII-lea au fost lăsate posterităţii de Janos Bajoni, un castelan tocmit de principele Emerik Tokoli, în anii 1681 – 1862, pentru a face inventarul monumentului. Autorul lucrării dezvăluia numele şi însemnătatea unor locuri importante ale Castelului Corvinilor din vremea sa. Iată câteva dintre ele:
Fântâna vie
În secolul al XVII-lea, când Castelul Corvinilor s-a aflat în posesia mai multor familii de principi din Transilvania, fântâna din curtea lui purta numele de „fântâna vie”, potrivit inventarului lui Janos Bajoni. Săpată în stâncă de trei prizonieri turci, potrivit legendei, ea era atestată din vremea Huniazilor. Lângă fântână, pe zidul capelei se află o inscripţie în arabă, legată de legenda săpării, ale cărui cuvinte au fost traduse astfel: „Cel care a scris această inscripţie este Hasan, care trăieşteca rob la ghiauri, în cetatea de lângă biserică”.
Palatul mare dinspre oraş
Castelanul oferă detalii despre „Palatul mare dinspre oraş”, numit în prezent Aripa Bethlen. „În descrierea lui Bajoni, această parte se numeşte palatul mare dinspre oraş, ce avea la etaj o mare sufragerie, pe al cărei tavan era zugrăvită stema principelui Emerik Tokoli. Puţini mai sunt acei care ştiu că locul din spatele cetăţii, unde sunt astăzi două uliţe, era la acea vreme, în secolul al XVII-lea, centrul Hunedoarei, şi nu întâmplător în acea epocă, în 1623, s-a ridicat şi biserica reformată. Pentru a asigura o legătură mai lesnicioasă cu oraşul s-a clădit podul actual din această parte a castelului, restaurat şi el după o stampă”, informa Oliver Velescu, în volumul Castelul de la Hunedoara (ed. Meridiane, 1961).
Camera Doamnei şi a Camera Domnului
Elementele de arhitectură gotică din Sala Dietei au fost demontate de principi, iar încăperea a fost compartimentată şi împărţită pe două niveluri, cu câte trei încăperi. „Venind dinspre scara spirală se ştie că aici erau succesiv camerele numite a doamnei şi a domnului şi sufrageria. Pereţii acestor încăperi au fost împodobiţi, potrivit gustului epocii, cu elemente de stucatură, din care s-au păstrat pe pereţi fragmente prea mici pentru a trage concluzii asupra valorii lor artistice. Pereţii sufrageriei au fost împodobiţi cu o galerie de portrete ale domnitorilor contemporani lui Gabriel Bethlen. Între chipurile care se mai pot distinge unii au văzut portretele lui Vasile Lupu şi Matei Basarab”, scria istoricul Oliver Velescu.
Hambar în Sala Cavalerilor
În vremea castelanului Bajoni, potrivit descrierii lui, Sala Cavalerilor era folosită drept hambar. „Parte din ea, căci frumoasa încăpere a fost împărţită prin ziduri despărţitoare, era utilizată ca bucătărie, iar o altă încăpere era crama <<în care se afla vin din viile domneşti de la Hunedoara>>”, scria Oliver Velescu.
Picturile distruse în capelă
Si aspectul interior al capelei a fost modificat în vremea principelui Gabriel Bethlen (1580 - 1629), bolta ei fiind coborâtă. „Capela a suferit mari degradări în secolul al XVII-lea, când din dorinţa de a asigura o trecere în aripa nou construită alături de capelă şi aripa nordică numită Matia, constructorii au demontat bolţile originale gotice şi au construit, cu acelaşi material, altele mai jos, în acelaşi stil. În urma acestor lucrări, pictura din secolul al XV-lea, care se crede că s-ar fi aflat pe pereţii capelei, a fost distrusă”, scrie Oliver Velescu.
Camera muschetarilor
O serie de construcţii cu rol militar au transformat aspectul Castelului Corvinilor în secolul al XVII-lea. Au fost construite Turnul Alb şi Terasa de Artilerie, pentru arme grele de foc. „Cu ajutorul acestor două construcţii se putea asigura apărarea laturilor de sud şi est ale castelului, folosind artileria”, scrie Ioachim Lazăr, în volumul Castelul Corvineştilor, Editura Sport – Turism, 1976).
La intrarea în Castelul Corvinilor, pe partea stângă, se afla o cameră de gardă numită Casa Nemţilor. „Aici îşi aveau reşedinţa cei zece muschetari germani, mercenari în slujba principelui Emeric Tokoli (1657 - 1705). Din casa nemţilor se pătrunde în subsolul aşa numitului bastion pentru tortură, despre care din aceeaşi descriere, a lui Janos Bajoni, se ştie că în locul unui duşumele obişnuite avea drept podea stânca goală”, scria Oliver Velescu.
Tot din secolul al XVII-lea datează Curtea Husarilor, amenajată în faţa Castelului Corvinilor, peste râul Zlaşi, care cuprindea mai multe construcţii gospodăreşti. Autorul inventarului menţiona „camera de aur”, alăturată loggiei Matei, unde tradiţia a plasat apartamentul femeilor. Alte încăperi din inventarul lui Bajoni purtau numele de: beciul pentru varză, bucătăria, pridvorul bucătăriei, casa căpitanilor, casa clucerului, casa croitorilor, pivniţa cu vin, casa negustorilor.
O biserică dispărută
O construcţie misterioasă este amintită în aceeaşi perioadă. Ruinele unei biserici medievale supranumită „Biserica Popilor Roşii” au fost identificate de arheologi pe Dealul Sânpetru, în zona vechiului cimitir evreiesc. „Pe deal, la locul numit Popii Roşii, au putut fi văzute până în secolul trecut, ruine atribuite de tradiţie unei vechi biserici româneşti. Potrivit aceleiaşi tradiţii, ea a fost părăsită pe timpul principelui Gheorghe Rakoczi al doilea, adică în a doua jumătate a secolului al XVII-lea”, informa Oliver Velescu, în volumul Castelul de la Hunedoara (ed. Meridiane, 1961).
Vă recomandăm să citiţi şi:
Elisabeta Szilagyi, soţia lui Ioan de Hunedoara şi mama regelui Matia Corvin, a jucat un rol importat în istoria poporului român, chiar dacă povestea „reginei din Hunedoara“ este presărată de controverse.
Un număr impresionant de legende circulă despre Castelul Corvinilor din Hunedoara, însă multe dintre ele sunt ştiute de foarte puţini dintre vizitatorii monumentului. Una dintre ele, documentată de arheologi, este cea a criptei în care, cel mai probabil, urma să fie înmormântat Ioan de Hunedoara. Încăperea se află sub capela castelui.
Castelul Corvinilor a fost nominalizat printre destinaţiile turistice de excelenţă din întreaga lume, potrivit site-ului tripadvisor.com, care a evaluat recenziile trimise de străinii care au vizitat monumentul. Turiştii au fost fascinaţi de castel, însă cei mai mulţi nu îi cunosc tainele înfiorătoare.
Se încarcă comentariile...
