Cum s-a salvat cel mai industrializat judeţ al epocii comuniste. Toată lumea întreabă despre aceste locuri VIDEO

0
0
Castelul Corvinilor şi Retezatul. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Castelul Corvinilor şi Retezatul. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Epoca minelor şi marilor uzine din judeţul Hunedoara a apus, iar tot mulţi dintre localnici s-au reorientat în ultimii ani către afaceri în turism.

Locurile istorice unice în România (cetăţile dacice, Castelul Corvinilor, Ulpia Traiana Sarmizegetusa), rezervaţiile naturale (Retezat, Şureanu), bogăţia şi diversitatea atracţiilor turistice, dar şi preţurile mai mici, faţă de cele din alte zone turistice, ale serviciilor oferite de localnici oaspeţilor au adus tot mai mulţi vizitatori în Hunedoara.

VIDEO - CASTELUL CORVINILOR

VIDEO - SARMIZEGETUSA REGIA

VIDEO - MĂNĂSTIREA PRISLOP

În aproape fiecare sat din judeţul Hunedoara, călătorii pot găsi locuri în pensiuni înfiinţate în ultimul deceniu sau în locuinţe destinate cazării turiştilor. Conform ofertelor publicate pe site-urile de rezervări în general, preţurile la cazare sunt între 120 şi 300 de lei pe noapte / camera pentru două persoane.

Comorile medievale ale Ţării Haţegului: cele mai vechi biserici de piatră şi castele făcute de cneji VIDEO

Cum şi-l amintesc localnicii pe Arsenie Boca: „Muncea la animale şi la lemne. Nu îi păsa că îl spiona lumea”

Ţara Haţegului, tărâmul vechilor castele nobiliare. Ce secrete întunecate au cele mai faimoase moşii VIDEO


Ţara Haţegului, Munţii Orăştiei şi Valea Jiului sunt zonele din judeţul Hunedoara unde turismul s-a dezvoltat rapid în ultimii ani, potrivit rapoartelor Institutului Naţional de Statistică. Faţă de statisticile oficiale, numărul pensiunilor din judeţ este mult mai mare, la fel şi al celor care aleg să petreacă zilele libere aici.

Pelerinii mănăstirii Prislop au transformat Ţara Haţegului

În ultimul deceniu, Mănăstirea Prislop, locul de veci al duhovnicului Arsenie Boca, a devenit una dintre cele mai căutate destinaţii turistice din România.


Mănăstirea Prislop. VIDEO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL 

În locul de pelerinaj ajung săptămânal de mii de oameni, iar numărul oaspeţilor săi creşte exponenţial în zilele de sărbătoare. Oamenii din satele învecinate mănăstirii îl consideră pe călugărul Arsenie Boca drept omul care a schimbat definitiv soarta aşezărilor din Ţara Haţegului. Peste 200 de pensiuni funcţionează în zona Haţegului şi a Hunedoarei.

„Localnicii munceau, cei mai mulţi, în combinatele din Hunedoara şi Călan, la minele Ghelari şi Teliuc şi în fabricile de conserve şi bere din Haţeg. Toate s-au închis după 1990, însă noi am avut noroc cu părintele Arsenie Boca. Datorită lui, mănăstirea, care devenise azil de bătrâni într-o perioadă, a renăscut, iar satul s-a animat şi el. Acum este împânzit de case noi, iar în multe dintre ele pelerinii pot rămâne peste noapte. Oamenii câştigă din vânzarea alimentelor şi florilor, chiar în faţa caselor, lor sau în târgul de lângă mănăstire”, povesteşte Ioan, unul dintre localnicii din Silvaşul de Sus.

Mănăstirea Prislop este apropiată Hunedoarei şi Haţegului, două oraşe ofertante în privinţa atracţiilor turistice. În zona Haţegului, turiştii pot vedea bisericile medievale de piatră, ruinele capitalei antice Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Retezatul, castelele nobililor din secolele trecute.

În Hunedoara, Castelul Corvinilor este cel mai căutat loc, iar din centrul vechi al municipiului pornesc drumurile de munte spre satele pitoreşti din Ţinutul Pădurenilor şi spre zona de agrement a Lacului Cinciş.

„Numărul turiştilor a fost în creştere anul trecut, în ciuda pandemiei. Poate şi pentru că oamenilor le-a fost mai greu să plece în vacanţă în afara ţării. Mulţi dintre cei care s-au cazat la noi şi-au dorit să viziteze Mănăstirea Prislop şi Castelul Corvinilor, apoi să îşi continue călătoria spre locuri din judeţele învecinate, Alba şi Vâlcea – în general. De multe ori, dacă nu aveau rezervare şi la alte pensiuni, noi povestindu-le despre ce mai pot vedea în judeţul Hunedoara, au decis să mai rămână cel puţin o zi aici”, spune proprietara unei pensiuni de pe Valea Cernei (Hunedoara).

Turism în ţinutul dacilor

Aşezările de la poalele Munţilor Orăştiei sunt tranzitate zilnic de sute de turişti care urcă spre cetăţile dacice Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Blidaru şi Piatra Roşie, ori explorează frumuseţile ascunse ale acestei zone. Siturile UNESCO sunt vizitate anual de pe 100.000 de oameni, iar mulţi dintre ei prămân cel puţin o noapte în pensiunile înfiinţate în satele de pe valea Grădiştii.


Sarmizegetusa Regia. VIDEO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL 

„Drumul spre Sarmizegetusa Regia, modernizat în ultimii ani, la fel şi celelalte şosele construite în locul drumurilor forestiere din împrejurimi, ne-au scos, practic, din izolare. Oamenii mai îngrijesc animale, au plantaţii de afine şi de fructe de pădure, din care scot profit, însă turismul aduce şi el venituri. Zona s-a dezvoltat foarte mult datorită investiţiilor private în turism”, povesteşte un localnic din satul Costeşti.

Valea Jiului, neîntrecută în atracţii turistice

Peste 500 de pensiuni şi cabane au fost înfiinţate după 1990 în zonele montane Straja, Parâng şi Pasul Vulcan din Valea Jiului. O mulţime de familii de foşti mineri au profitat de pe urma bogăţiei naturale a ţinutului montan şi au reuşit să îşi asigure venituri din turism, nu numai iarna - când zona este căutată de amatorii de schi, dar şi în timpul sezonului cald.

Cele mai importante atracţii turistice din zona Văii Jiului sunt: Peştera Bolii, Cetatea dacică Băniţa, Munţii Parâng, staţiunea Straja din Masivul Vâlcan, Pasul Vulcan, Cheile Buţii din Retezatul Mic, Defileul Jiului, satele arhaice din Ţinutul momârlanilor, Cheile Jieţului şi Mănăstirea Lainici.

Cinci locuri emblematice ale Hunedoarei

Munţii Parâng, la poalele cărora se află oraşele Petroşani şi Petrila, sunt traversaţi de cea mai înaltă şosea din România, Transalpina, care ajunge la altitudinea de peste 2.000 de metri. În masiv sunt un număr mare de lacuri glaciare, cele mai cunoscute fiind Mija, Călcescu, Roşiile şi Iezerul Îngheţat. Cel mai înalt vârf al masivului, Parângul Mare, are 2.519 metri. Peştera Muierilor, de pe valea Râului Galbena, şi Peştera Polovragi, de pe valea râului Olteţ, completează numărul atracţiilor turistice din zonă, alături de staţiunea Parâng.

Castelul Corvinilor a fost construit la mijlocul secolului al XV-lea, de puternica familie a Huniazilor, iar în istoria sa de aproape şase secole a trecut printr-un lung şir de transformări, care i-au adus înfăţişarea grandioasă din zilele noastre. Castelul Corvinilor impresionează prin arhitectura sa şi prin modul în care a rezistat trecerii timpului, în cele aproape şase secole de la ridicarea sa, însă pentru tot mai mulţi dintre oaspeţii săi occidentali, a devenit un reper al senzaţionalului. Este vizitat anual de circa 400.000 de oameni.


Castelul Corvinilor. ADEVĂRUL 

Sarmizegetusa Regia, monument UNESCO, se numără printre cele mai importante obiective turistice din România. Vechea capitală a Daciei pre-romane, înfiinţată în urmă cu peste două milenii, se află în Munţii Orăştiei, la poalele Vârfului Godeanu (1.656 metri), considerat de unii dintre istorici „muntele sfânt al dacilor“. Sarmziegetusa Regia a fost o aşezare înfloritoare din Epoca Fierului. A fost devastată la sfârşitul războaielor de cucerire a Daciei şi a rămas, până la începutul secolului al XIX-lea, puţin cunoscută oamenilor. În prezent, ruinele sale sunt vizitate anual de circa 70.000 de oameni.

Mănăstirea Prislop a fost înfiinţată în secolul al XIV-lea, iar de-a lungul timpului a fost locul mai multor evenimente istorice. Aici se afla chilia sfântului Ioan, un călugăr care şi-a dăltuit singur, într-o stâncă ascunsă de pădurea Silvaşului, locul de vieţuire. La Mănăstirea Prislop se află mormântul şi piatra funerară a domniţei Zamfira, fiica domnitorului muntean Moise Vodă Basarab, care a participat la reconstrucţia mănăstirii în secolul al XVI-lea. Tot aici a fost înmormântat călugărul Arsenie Boca, una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei româneşti.

Parcul Naţional Retezat a fost înfiinţat la mijlocul anilor ´30, în masivul Retezat din vestul Carpaţilor Meridionali. Se întinde pe o suprafaţă de circa 40.000 de hectare, din care jumătate sunt acoperite cu pădure şi cuprinde peste 50 de lacuri glaciare. Retezatul a rămas un ţinut sălbatic, puţin afectat de construcţii, din care face parte şi rezervaţia ştiinţifică Gemenele, unde accesul turiştilor este oprit. Retezatul, vârful de 2.485 de metri care dă numele masivului, se distinge prin forma sa ciudată, de piramidă cu vârful tăiat, care străluceşte acoperită de zăpadă în cea mai mare parte a anului. 

Vă recomandăm să citiţi şi: 

Cum au dispărut buzduganele lui Ioan de Hunedoara ridicate în Pasul Vulcan şi la Porţile de Fier ale Transilvaniei

Cetatea dacică plină de mistere de lângă Castelul Corvinilor. Rămăşiţele sale au fost date uitării VIDEO

Descoperirile care au schimbat istoria la Castelul Corvinilor. Secole în şir, nimeni nu a bănuit existenţa acestor comori

Mai multe - Hunedoara

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite