Cum şi-l amintesc localnicii pe Arsenie Boca: „Muncea la animale şi la lemne. Nu îi păsa că îl spiona lumea”

0
0
ARsenie Boca. Foto: Wikipedia.
ARsenie Boca. Foto: Wikipedia.

Oamenii din satele învecinate Mănăstirii Prislop păstrează vii amintirile despre călugărul Arsenie Boca, omul care a schimbat soarta aşezărilro din Ţara Haţegului.

Cei mai mulţi dintre localnicii din satele Silvaşu de Jos şi Silvaşu de Sus, învecinate mănăstirii Prislop, îl consideră pe călugărul Arsenie Boca drept omul care a schimbat definitiv soarta aşezărilor din Ţara Haţegului. Unii dintre localnici au povestit că l-au cunoscut pe Arsenie Boca.

Marele „rival“ al lui Arsenie Boca la Prislop: un pustnic misterios, trecut în rândul sfinţilor, cu chilia lângă mormânt

Mănăstirea Prislop, în sărbătoare. Mii de oameni au ajuns de Paşti la mormântul lui Arsenie Boca VIDEO

Comorile medievale ale Ţării Haţegului: cele mai vechi biserici de piatră şi castele făcute de cneji VIDEO

„Îl vedeam trecând pe uliţa satului Silvaşu de Jos, în drum spre mănăstire. Era în ultimii săi ani ai vieţii, iar părintele mai venea uneori pe aici. Era ataşat de această zonă şi de aceea a şi dorit să fie înmormântat aici, la Mănăstirea Prislop”, îşi aminteşte unul dintre sătenii din Silvaşu de Jos. Au trecut mai mult de 15 ani de la moartea duhovnicului, până când Mânăstirea Prislop a început să fie asaltată de pelerini, iar situaţia satelor din vecinătatea ei să se îmbunătăţească, povesteşte bărbatul.

„Într-o zi, venisem de la Hunedoara acasă, iar drumul era blocat de la intrarea în sat, din cauza cozii uriaşe de maşini. Am ocolit prin Haţeg, pentru a veni din partea opusă şi am găsit acelaşi lucru. Era sărbătoare, iar pelerinii veniseră într-un număr impresionant, iar drumul fiind îngust şi rău în trecut, a fost blocat complet pe mai mulţi kilometri. Ne-a luat prin surprindere şi pe noi, sătenii, faima la care ajunsese părintele Arsenie Boca”, spune localnicul, care are o mică afacere cu produse tradiţionale în Silvaşu de Jos.


Mormântul lui Arsenie Boca. Mănăstirea Prislop. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

manastirea prislop de rusalii foto daniel guta adevarul

Lucra cot la cot cu oamenii

În satul învecinat, Silvaşu de Sus, aflat la circa trei kilometri de Mănăstirea Prislop, o mulţime de pensiuni şi locuri de popas au fost deschise în ultimii ani, iar mulţi dintre localnici oferă cazare în camerele nelocuite permanent din casele lor. Unii dintre vârstnici păstrează amintiri clare despre călugărul Arsenie Boca.

„Prin anii ´50, când noi eram copii şi ieşeam cu vitele şi caprele pe dealurile din împrejurimile mănăstirii, îl întâlneam adesea pe părintele Arsenie Boca. Mai striga la noi să nu intrăm cu vitele la mănăstire. Îl mai vedeam lucrând cu oamenii la tăiat lemne din pădure, la tot felul de reparaţii în mănăstire, la păşunat cu animalele. El a dat jos tencuiala de pe biserică. Dintre săteni, unii au început să îl pândească şi să îi informeze pe securişti, la Haţeg, despre ce face el. Ştia şi el, dar nu prea îi păsa că îl spionează oamenii”, povesteşte unul dintre bătrânii satului Silvaşu de Sus. Bărbatul, la fel ca mulţi dintre localnici, a lucrat în industria grea din zona Hunedoarei.

„Oamenii de aici munceau, cei mai mulţi, în combinatul din Hunedoara. Eu am lucrat la mina Ghelari. Alţii la minele de la Teliuc. Era cursă pentru muncitori din satele noastre la Hunedoara şi Ghelari. În Haţeg, lucrau oamenii din zonă la abator, la fabrica de conserve, la fabrica de bere, iar unii mai mergeau la combinatul de la Călan. Toate s-au închis după 1990, însă noi am avut noroc cu părintele Arsenie Boca. Datorită lui, mănăstirea, care devenise azil de bătrâni într-o perioadă, a renăscut, iar satul s-a animat şi el”, spune localnicul.


Mănăstirea Prislop. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

manastirea prislop de rusalii foto daniel guta adevarul



Cei şapte kilometri ai drumului care traversează satele Silvaşu de Jos şi Silvaşu de Sus şi se afundă în valea adâncă în care a fost ridicată mănăstirea sunt împânziţi de chioşcuri, tarabe şi mese de comerţ. Pe şosea, maşinile pelerinilor trec aproape neîntrerupt, în fiecare zi, însă fără a mai ridica praful de pe fostele uliţe şi fără a mai bloca circulaţia.

„În ultimii ani în care se afla la mănăstire, părintele Arsenie Boca devenise tot mai singuratic. Îl vedeam uneori pe dealuri, în vecinătatea ei, singur, îngândurat, stând ore în şir”, îşi aminteşte o vârstnică din Silvaşu de Sus. În ultimii ani ai vieţii sale, părintele a mai fost văzut de câteva ori vizitând mănăstirea la care slujise în anii ´50. „La înmormântarea lui, au venit câţiva localnici. Era lume puţină, nimeni nu îşi închipuia că peste ani, părintele va fi aşa iubit de români”, spune bătrâna.


Silvaşu de Sus. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

silvasu de sus foto daniel guta adevarul

Arsenie Boca (n. 29 septembrie 1910 - d. 28 noiembrie 1989) a fost preot, teolog şi pictor de biserici, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop. S-a născut în 29 septembrie 1910 în satul Vaţa de Sus din Munţii Zarandului, priminde numele de Zian Vălean. Arsenie Boca a fost şef de promoţie în liceul din Brad, potrivit relatărilor foştilor săi colegi de liceu.

A absolvit liceul în anul 1929 şi s-a îndreptat spre Teologie, părăsind definitiv locurile sale natale din Ţara Zarandului. În anii ’40, a ajuns duhovnic la mănăstirea Brâncoveanu din Munţii Făgăraş şi apoi la Mănăstirea Prislop, din Ţara Haţegului, aflată la circa 100 de kilometri de locul său natal.

Odată cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, Arsenie Boca a intrat pe lista neagră autorităţilor comuniste, fiind arestat şi închis de mai multe ori, sub acuzaţii că ar fi sprijinit membri ai Mişcării Legionare.

Călugărul a fost închis în arestul Siguranţei din Braşov, a fost trimis apoi să munceasă la Canalul Dunăre – Marea Neagră, în lagărele destinate zecilor de mii de deţinuţi politici, iar până la mijlocul anilor 1950 a mai trecut prin închisorile Jilava, Timişoara şi Oradea. După eliberarea din temniţele comuniste, Arsenie Boca nu şi-a mai putut relua activitatea de preot. Duhovnicul a murit în 28 noiembrie 1989, la Sinaia, iar dorinţa sa a fost să fie înmormântat la Mănăstirea Prislop.


Mai puteţi citi şi:

Rusalii la Prislop. Mormântul lui Arsenie Boca „sufocat” de pelerini, mormane de bani lăsate în urmă FOTO VIDEO

FOTO Uriaşa transformare a colţului de Rai al lui Arsenie Boca de la Prislop în ultimele două decenii

Mănăstirea Prislop în secolul al XIX-lea. Povestea emoţionantă din spatele unei imagini unice

Cum a ajuns Arsenie Boca faimos la 30 de ani. „Călugărul luminat” i-a cucerit pe români cu talentul său neobişnuit

Mai multe - Hunedoara

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite