Descoperirile care au schimbat istoria la Castelul Corvinilor. Secole în şir, nimeni nu a bănuit existenţa acestor comori

0
0
Capela Castelului Corvinilor, locul unde a fost descoperită o criptă misterioasă. Foto Daniel Guţă. ADEVÎRUL
Capela Castelului Corvinilor, locul unde a fost descoperită o criptă misterioasă. Foto Daniel Guţă. ADEVÎRUL

Vestigii care au stat ascunse timp de mai multe secole în Castelul Corvinilor au fost scoase la iveală de arheologi, oferind informaţii preţioase despre istoria Huniazilor.

Castelul Corvinilor a fost construit la mijlocul secolului al XV-lea, de puternica familie a Huniazilor, iar în istoria sa de aproape şase secole a trecut printr-un lung şir de transformări, care i-au adus înfăţişarea grandioasă din zilele noastre.

Misterele războinicilor daci îngropaţi alături de armele lor în actuala grădină a Castelului Corvinilor VIDEO

Cât adevăr este în legendele înfiorătoare despre Castelul Corvinilor. Semnificaţia reală a unei inscripţii misterioase

Vestigiile uimitoare ale Războiului Rece, din România: baza de rachete sovietice, buncăre săpate în stânci VIDEO

Fortăreaţa medievală clădită de Ioan de Hunedoara pe Dealul Sânpetru, la confluenţa dintre râurile Zlaşti şi Cerna, a fost „modelată” în urma asediilor, a incendiilor, a lucrărilor de extindere şi a restaurărilor la care a fost supusă de-a lungul timpului.

Castelul ajunsese o ruină la mijlocul secolului al XIX-lea, după ce în primăvara anului 1854, un incendiu l-a devastat aproape în întregime. Timp de un deceniu şi jumătate monumentul a fost abandonat în voia sorţii, riscând năruirea completă. La sfârşitul anilor 1860, în urma unor campanii de salvare a cetăţii medievale, sprijinită de oameni de ştiinţă, de localnici şi de statul austro-ungar, Castelul Corvinilor a intrat într-o primă etapă din amplele restaurări care au avut loc în ultimul secol şi jumătate. Lucrările din urmă cu un secol şi jumătate au fost începutul readucerii la viaţă a edificiului şi al cercetărilor care au dat ocazia oamenilor de ştiinţă să facă descoperiri arheologice uimitoare.


Frescele din Aripa Matia. Foto: Dan Bera
 

castelul corvinilor foto lucian ignat

Frescele medievale unice în România

Timp de patru secole, Castelul Corvinilor a ascuns sub straturi groase de tencuială mai multe fresce medievale care au împodobit Loggia Matia. Opera de artă, veche din secolul al XV-lea, a fost descoperită la sfârşitul secolului al XIX-lea, de Aranyi Lajos, savantul care a contribuit decisiv la refacerea CasteluluI Corvinilor după incendiul din 1854. Tencuiala a salvat tablourile de cele cinci incendii care au cuprins de-a lungul timpului Castelul Corvinilor. Potrivit reprezentanţilor Muzeului Castelului Corvinilor, picturile din vremea regelui Matia reprezintă singura frescă laică din secolul al XV-lea care se păstrează într-o stare atât de bună în Transilvania.


Castelul Corvinilor. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Istoricii au interpretat cele patru scene, dispuse pe peretele cu ferestre al loggiei, ca fiind o reprezentare a legendei lui Ioan de Hunedoara şi a blazonului Corvinilor, aşa cum a fost redată de cărturarul medieval Gaşpar Heltai.

castelul corvinilor foto daniel guta

Elisabeta Szilagyi, regina din Hunedoara. Zece mituri despre „mama-eroină“ care l-a făcut pe Matia Corvin rege al Ungariei

Castelul Corvinilor ascunde un mare secret: o criptă veche de şase secole, construită pentru Ioan de Hunedoara

Cele mai ascunse secrete ale Castelului Corvinilor: domniţa decapitată, beciul celor uitaţi, omul găsit mort în fântână

În ultimele luni, picturile murale au fost restaurate şi pot fi admirate de turişti. „Lucrările de restaurare actuale au constat în îndepărtarea mortarelor cu ciment realizate în anii ´60, precum şi un întreg tratament la care a fost supus stratul pictat, astfel încât turiştii care vin astăzi la Castelul Corvinilor pot admira în condiţii mult mai bune aceste scene. În concepţia lui István Möller, restauratorul castelului de la începutul secolului XX, imaginile ar reprezenta posibila descendenţă regală a lui Ioan de Hunedoara. În momentul de faţă, în spaţiile care lipsesc din această frescă au fost montate mortare mai prietenoase, pe bază de var, care sunt în armonie cu cele de epocă”, informa arheologul Sorin Tincu, directorul Muzeului Castelului Corvinilor.


Ioan de Hunedoara, pictat la Castelul Corvinilor. ADEVĂRUL

Legenda spune că Ioan de Hunedoara era fiul nelegitim al lui Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei, cu o frumoasă femeie din Ţara Haţegului, pe nume Elisabeta. Pentru a o feri de necinste, regele i-a dat ca soţ pe unul din vitejii săi, Voicu, dăruindu-i totodată şi un inel, ca dar pentru copilul nenăscut, cu scopul de a fi recunoscut atunci când va creşte şi va merge la curtea regală. În timpul unei călătorii făcută de familia lui Voicu, un corb atras de strălucirea inelului a furat obiectul preţios. Copilul Ioan de Hunedoara a săgetat corbul, reuşind astfel să recupereze inelul. Regele, impresionat de această istorie, a decis ca simbolul familiei hunedorenilor să fie corbul cu inel de aur în cioc, informează muzeografii de la Castelul Corvinilor.

castelul corvinilor foto lucian ignat

Cripta secretă de sub capelă

La sfârşitul anilor ´50, arheologii au făcut o altă descoperire uimitoare, legată de istoria lui Ioan de Hunedoara. În timpul unor lucrări la capela medievală din Castelul Corvinilor au dat peste o încăpere dreptunghiulară astupată complet cu piatră, ascunsă sub pardoseala edificiului din secolul al XV-lea. Cea mai probabilă funcţionalitate a acestei camere subterane era de criptă, însă nu a fost folosită niciodată, informau muzeografii de la Castelul Corvinilor. 

Potrivit acestora, cripta urma să fie locul de veci al lui Ioan de Hunedoara, însă între timp el a devenit guvernator al Ungariei, voievod al Transilvaniei şi căpitan general al armatelor regatului. Fiind unul dintre cei mai puternici oameni din Europa secolului al XV-lea, înmormântarea lui nu a mai avut loc la Hunedoara, ci la Alba Iulia, capitala din acea vreme a Transilvaniei. Istoricul Octavian Floca a cercetat în anii 1956 – 1957 cripta situată în mijlocul Capelei, înspre altar.


Castelul Corvinilor. Foto: Lucian Ignat

„Dimensiunile acestei încăperi (lungime 2,55 m, lăţime 1,15 m, adâncime 2,40 m) descriu un spaţiu rectangular, neunitar din punct de vedere constructiv (tehnică, material). La momentul cercetării arheologice încăperea era astupată, în întregime, cu dărâmături şi moloz, formate din bucăţi de mortar, fragmente de pietre de construcţie (câteva cu profilaturi), fragmente de ţiglă şi cărămidă, fragmente ceramice etc. Între materialele speciale din acest spaţiu, menţionate în raport, remarcăm o cruciuliţă din bronz şi două monede (una poloneză secol XVII, cealaltă de secol XVIII, emisiune Rákóczi), ambele identificate în dărâmăturile de la mijlocul încăperii, fără precizarea adâncimii acestora. Şi în opinia lui Floca, această construcţie a deţinut, probabil, un rol funerar”, arată Sorin Tincu, directorul Muzeului Castelului Corvinilor.
 

castelul corvinilor foto lucian ignat

Grafitti medieval şi un etaj suplimentar de apărare

Şirul descoperirilor din Castelul Corvinilor a continuat şi în ultimii doi ani. Castelul se află în şantier din octombrie 2019, iar odată ce lucrările de reabilitare a monumentului medieval au avansat, arheologii au avut parte de mai multe surprize.

Enigmele frescei din Castelul Corvinilor datează din secolul al XV-lea şi dezvăluie o legendă fascinantă

VIDEO Clădirea misterioasă de sub Castelul Corvinilor. Imagini inedite cu aşezarea istorică transformată în ruină

„În momentul de faţă, datorită lucrărilor de restaurare, specialiştii Muzeului Castelul Corvinilor au realizat o serie de cercetări arheologice şi de parament care au dus la descoperiri spectaculoase. La etajul Turnului Alb, o plombă fragil montată într-o intrare din secolul al XVII-lea ne-a adus plăcuta surpriză a unui acces într-o încăpere sigilată, ca să spunem aşa, după secolul al XVII-lea, cel mai probabil în secolul al XIX-lea, în timpul lucrărilor de restaurare. În acest sector, se păstrează într-o stare de sănătate excepţională fresca de secol XV cu care Castelul Corvinilor era împodobit în întregime”, a informat arheologul Sorin Tincu.


Turnurile Castelului Corvinilor. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Arheologii mai descoperit, pe un zid al castelului, un grafitti medieval, reprezentând cavaleri în turnir, dar şi o poartă a cetăţii din secolul al XIV-lea. „Aceste cercetări arheologice de la Castelul Corvinilor, au adus importante informaţii privind stabilirea etapelor de construcţie ale monumentului”, susţine directorul muzeului. 

castelul corvinilor foto daniel guta

În Turnul Alb, locul unde s-au concentrat o parte din lucrările de restaurare, a fost scos la iveală încă un etaj de apărare a Castelului Corvnilor, necunoscut până în prezent. Nivelul era prevăzut cu cinci guri de tragere, cu trei locaşuri, guri de tragere specifice secolului al XVII-lea, perioadă în care şi Turnul Alb a fost construit.

Cimitirul copiilor de la poalele Castelului Corvinilor

La poalele Castelului Corvinilor au avut loc alte descoperiri uimitoare. Cele mai recente cercetări arheologice efectuate în grădina cetăţii medievale şi pe Dealul Sânpetru au scos la iveală urmele unei cetăţi dacice întinse şi a unei necropole în care se aflau rămăşiţele a zeci de adulţi şi copii, ale căror trupuri au fost transformate în cenuşă sau îngropate în pământ, alături de obiectele lor de preţ.


Schelet de copil descoperit în apropiere de castel. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Săpăturile din anii 2000 au dus la descoperirea cimitirului dacic, cu 30 de depuneri în care se aflau rămăşiţele a peste 50 de defuncţi, cei mai mulţi fiind copii. Potrivit arheologilor, mormintele datează de aproximativ 2.100 de ani. Necropola prezintă o importanţă deosebită pentru că arată ambele moduri în care dacii îşi înhumau defuncţii: cel ce presupunea incinerarea cadavrelor şi cel al îngropării lor fără a mai fi arse. 

schelet de copil dac foro daniel guta

Tot în vecinătatea Castelului Covinilor au fost descoperite mormintele unor războinici daci. Într-unul dintre morminte se afla o urnă cu cenuşă, îngropată alături de sica (pumnalul dacic) şi lancea decedatului. Câteva dintre rămăşiţele umane, împreună cu podoabele şi armele descoperite în necropola dacică, pot fi văzute de vizitatorii Castelului Corvinilor, în muzeul de arheologie din curtea acestuia.

Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Secretele labirintului subteran din centrul Hunedoarei. Locul interzis din spatele uşilor blindate

Descoperire uimitoare lângă o fostă bază militară antiaeriană. Rachetă prăbuşită, rămasă îngropată VIDEO

Secretele bazei militare interzise din munţii Hunedoarei - scutul antiaerian care apăra ţara de americani cu rachete sovietice în Războiul Rece

Prizonierii uraniului, rămaşi în colonia celei mai mari exploatări înfiinţate de sovietici VIDEO

Blestemul minelor de uraniu. Cum au trăit românii în coloniile miniere secrete controlate de sovietici VIDEO

Dosarul secret al Lagărului de prizonieri sovietici din Vulcan. Mărturii rare despre cum i-au tratat românii VIDEO

Hunedoara


Ultimele știri
Cele mai citite