Cum au ajuns în grija Academiei Române două foste moşii preţioase din Retezat şi Ţara Haţegului VIDEO
0
Academia Română administrează două domenii domenii importante din judeţul Hunedoara, în Retezat şi Ţara Haţegului.
În judeţul Hunedoara, Academia Română are în administrare terenuri în Masivul Retezat şi în comuna General Berthelot, din vecinătatea Haţegului.
La începutul secolului XX, acestea făceau parte din domeniile nobiliare Kendeffy şi Nopcsa, iar timp de mai multe decenii au fost în grija statului român.
După 1990, la fel ca numeroase alte terenuri din zonă, fostele moşii au intrat în vâltoarea proceselor complicate de redistribuiri de proprietăţi şi de revendicări, fără a fi ocolite de controverse.
Moşia din comuna General Berthelot
Istoria terenurilor şi castelului deţinute de Academia Română în comuna General Berthelot a început după Primul Război Mondial.
În 1919, fostul domeniu nobiliar Nopcsa şi castelul din localitatea Fărcădin (devenită apoi Berthelort, Unirea şi, în prezent, General Berthelot) au fost confiscate de statul român şi acordate generalului Henri Berthelot, drept mulţumire pentru serviciile aduse României în război. Franz Nopcsa, a cărui familie deţinuse domeniul de la Fărcădin, fusese declarat duşman al ţării, în timpul Primului Război Mondial.
În 1 decembrie 1926, printr-un testament olograf, generalul francez a lăsat moştenire Academiei Române domeniul întins pe 147 de hectare. După instaurarea regimului comunist, până în 1997, terenurile au fost exploatate pe plan local de GAS (Gospodăria Agricolă de Stat), IAS (Întreprinderea Agricolă de Stat) şi Agrocom SA din comună.
Conacul Berthelot. ADEVĂRUL
După anul 1990 Academia a iniţiat demersurile pentru reconstituirea drepturilor sale de proprietate pe teritoriul comunei Unirea, reuşind să obţină titlul de proprietate pentru aproape 70 de hectare. La sfârşitul anilor 2000, conacul Berthelot, devenit între timp o ruină, a fost restaurat, cu ajutorul unor fonduri europene (granturi SEE).
Proces pentru terenurile din General Berthelot
Într-un proces început la Judecătoria Haţeg în 2016, aflat în prezent în recurs la Curtea de Apel Alba Iulia, reprezentanţii Academiei Române au revendicat dreptul de proprietate asupra unui teren de un hectar şi 984 metri pătraţi din comuna General Berthelot, unde instituţia deţine cele 69 de hectare de teren, date în arendă, şi administrează conacul Berthelot, devenit, după restaurarea din 2009 - 2010, „Centrul pentru dezvoltare durabilă Ţara Haţegului – Retezat”.
Moşia General Berthelot. ADEVĂRUL
Reprezentanţii Academiei Române au susţinut în cererea de chemare în judecată că Doru Lasc, un fost angajat al instituţiei, desemnat să se ocupe cu reconstituirea drepturilor de proprietate pe teritoriul comunei General Berthlot, ar fi acţionat cu rea credinţă împotriva intereselor ei.
În 2007, acesta a cumpărat, printr-o licitaţie publică organizată de un lichidator judiciar, terenul revendicat ulterior de Academia Română. Reprezentanţii Academiei au susţinut că abia în anul 2014, dintr-o adresă a primăriei locale, au aflat că nu sunt înregistraţi ca proprietari ai terenului în cauză, deşi deţineau un titlu de proprietate din 2001 emis de Comisia Judeţeană de Reconstituire asupra Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor - Hunedoara în care este cuprins şi terenul în litigiu.
La rândul lui, Doru Lasc a arătat că titlul de proprietate pentru terenul achiziţionat fusese obţinut de societatea de stat Agrocom, prin sentinţă judecătorească, încă din anul 1996. Magistraţii Judecătoriei Haţeg, la apel, au Tribunalului Hunedoara, au respins solicitarea Academiei Române, care a emis pretenţii asupra terenului. Procesul va continua la Curtea de Apel Alba Iulia, care va da o sentinţă definitivă în acest caz.
Academia Română, proces pentru pădurile Retezatului
Academia Română deţine 2.722 de hectare de pădure în Retezat. O parte din acestea se află în Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele, aflată în administrarea ei din anul 1955, în baza unui acord încheiat atunci cu Ministerul Agriculturii.
Rezervaţia ştiinţifică aflată la cota 1.700 metri ocupă aproape 2000 de hectare şi se numără printre locurile mai puţin accesibile din Retezat, nu din cauza terenului, ci datorită protecţiei care îi este oferită. Este un adevărat templu al naturii, care păstrează una dintre ultimele păduri primare neafectate existente în Europa şi singura zonă de pădure antică amestecată. Rezervaţia ştiinţifică Gemenele a fost înfiinţată în anul 1935 şi este inclusă în Reţeaua Internaţională a Rezervaţiilor prin programul de ocrotire al biosferei coordonat de UNESCO în 1979.
În Retezat, cabanele Rotonda, Pietrele, Gemenele şi Gura Zlata se află în administrarea Academiei Române.
Păduri în Retezat. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Academia Română este implicată într-un proces care vizezează retrocedările controversate din masivul Retezat. În 2006, în numai câteva luni de la depunerea cererilor, presupusele moştenitoare ale familiei Kendeffy au obţinut trei titluri de proprietate asupra a peste 10.000 de hectare de păşuni şi păduri din masivul Retezat, unele terenuri – cum este Rezervaţia Ştiinţifică „Gemenele”, administrate de Academia Română.
În 2009, Academia Română a solicitat anularea celor titlurilor de proprietate acordate presupuşilor moştenitori ai familiei Kendeffy.
Lipsa cetăţeniei române, a unui testament, despăgubirile acordate de statul român în trecut familiei Kendeffy şi faptul că legea nu permite retrocedarea terenurilor dintr-un parc naţional s-au numărat printre motivele invocate de statul român prin Ministerul Finanţelor şi de Academia Română, pentru a recupera Retezatul.
Procesul retrocedărilor din Retezat continuă la Tribunalul Hunedoara, după ce în 2020, Judecătoria Haţeg a stabilit că presupusele moştenitoare ale familiei Kendeffy au primit ilegal titlurile de proprietate asupra suprafeţelor solicitate.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Secretele tunelurilor de zeci de kilometri construite sub Retezat, pentru barajul Gura Apelor VIDEO
Se încarcă comentariile...
