Catastrofa înfiorătoare ascunsă de comunişti. Cum au murit 89 de oameni la Certej sub o avalanşă uriaşă de mâl toxic

0
0
Cadavrele au putut fi cu greu identificate. FOTO: Arhivele Naţionale - filiala judeţului Hunedoara.
Cadavrele au putut fi cu greu identificate. FOTO: Arhivele Naţionale - filiala judeţului Hunedoara.

Una dintre cele mai mari catastrofe din istoria recentă a României s-a petrecut în Certej, în 30 octombrie 1971. În dimineaţa fatală pentru aproape 100 de oameni, mulţi copii, iazul de steril al exploatării miniere s-a prăvălit peste un cartier întreg, iar avalanşa de nămol toxic a înghiţit tot.

În 30 octombrie 1971, la ora 5 dimineaţa, iazul de steril toxic la poalele căruia au fost construite mai multe blocuri de locuinţe şi cămine pentru oamenii care lucrau în exploatările miniere de aur şi cupru din zonă s-a prăvălit peste cartierul muncitoresc. Peste 300.000 de metri cubi de steril au ras totul în calea lor, în numai un sfert de oră. Valul de zgură toxică a acoperit şi a distrus şase blocuri, un cămin de nefamilişti şi peste 20 de gospodării.

„În dimineaţa de 30 octombrie 1971, în jurul orei 5.00 s-a rupt barajul de la sterilul de minereu al Exploatării miniere şi, împreună cu apa, a pornit în avalanşe inundând o parte din comună, pe o porţiune de 4 – 5 kilometri. Ruperea iazului a fost sesizată de cetăţeni ca o pocnitură, după care la scurt timp s-a făcut întuneric din cauză că au fost rupte firele electrice. Avalanşa de mâl şi apă a distrus şase blocuri care erau situate în aval de iaz la o distanţă de circa 500 de metri, iar alte două blocuri au fost numai avariate, fiind protejate de un baraj format în faţa lor din copacii şi blocurile antrenate de avalanşa care a durat circa 20 de minute”, consemna procurorul şef adjunct Alexandru Oprean, de la Procuratura Judeţeană Hunedoara, în dosarul de anchetă păstrat la Arhivele Naţionale – Hunedoara. Nămolul toxic a acoperit zeci de kilometri pătraţi, cu straturi de până la jumătate de metru.

89 de morţi în statisticile oficiale

Urmările au fost dezastruoase pentru comunitate. Avalanşa a lăsat în urma ei 89 de morţi. 76 de persoane au fost rănite. Valoarea distrugerilor provocate de avalanşă a fost de peste 8 milioane de lei.

„Declanşarea catastrofei a surprins mai mulţi cetăţeni în case ori în blocuri, unii dormind. S-au stabilit măsuri urgente de salvare a celor accidentaţi şi de scoatere a celor morţi cu ajutorul militarilor aduşi la faţa locului în acest scop, din Deva, Orăştie şi Brad”, informa procurorul. Foştii mineri din Certej relatau că numărul victimelor a fost mai mare.

„Atunci, patru sau cinci militari aduşi să caute cadavrele au murit înecaţi în fântânile care erau acoperite de nămol. Cădeau în ele şi pur şi simplu erau înghiţiţi de pământ. În blocurile prăbuşite nu se ştia câţi oameni locuiau. Au murit mai mulţi decât spuneau anchetatorii“, povestea un fost miner din Certej.

catastrofa de la certej foto arhivele nationale

Morţi rămaşi neidentificaţi din cauza traumelor

Potrivit anchetatorilor, morţii au fost depozitaţi în căminul cultural, unde au fost spălaţi, îmbrăcaţi în salopete şi apoi predaţi familiilor pentru a fi înhumaţi. Iniţial, unele dintre cadavre, cu hainele arse şi feţele tumefiate, nu au mai putut fi identificate.

“În prima zi a catastrofei au fost scoase 21 de victime de sub nămol şi din locuinţe, care au fost transportate la sediul căminului cultural unde au fost spălate de nămol şi s-a trecut la identificarea lor pentru a fi predate familiilor. Unele cadavre au fost identificate cu mare greutate, din cauza deformaţiilor provocate prin lovirea ori târârea victimelor de avalanşa sterilului”, consemna procurorul de caz.



O comisie guvernamentală s-a deplasat la Certej pentru a stabili împrejurările dezastrului, considerat „catastrofă cu urmări deosebit de grave”. Ancheta penală a durat doi ani, însă nu a fost găsit niciun vinovat. Comisia de cercetare tehnică a tragediei de la Certej a constatat că o posibilă cauză a prăbuşirii haldei a fost pierderea în timp a stabilităţii masivului de steril pe una din laturi datorită creşterii peste limita critică în înălţime. Avaria a avut următoarele faze, susţineau anchetatorii: desprinderea pe oglinda de alunecare a depozitului, împingerea masivului din spate, scurgerea apei din iaz care a lovit cu forţă clădirile din faţă. “Evoluţia evenimentului a avut loc în timp scurt, maximum 10 – 15 minute, fiind însoţit de zgomote puternice, iar în momentul în care a fost prins transformatorul de 6 KW, apa a provocat o explozie”.

catastrofa de la certej foto arhivele nationale

Vuietul avalanşei de nămol toxic


Arhivele Naţionale – filiala judeţeană Hunedoara păstrează dosarul de anchetă al catastrofei din anul 1971. Dosarul a fost întocmit de Procuratura Hunedoara şi cuprinde trei volume de mărturii şi informaţii despre cauzele dezastrului care a dus la numărul impresionant de pierderi omeneşti, momentele de groază trăite de localnici şi situaţia iazului de decantare înainte de calamitate.

catastrofa de la certej foto arhivele nationale

“În dimineaţa de 30 octombrie 1971, în jurul orei 5.00 mă aflam la cazanul de fiert ţuică, aflat la 150 de metri de decantorul exploatării miniere. La un moment dat am auzit un vuiet puternic şi copaci rupându-se. M-am uitat în direcţia de unde se auzea, însă din cauza întunericului nu am auzit nimic. După zgomotul produs s-a întrerupt lumina şi a început să vină nămol dinspre decantor. Mi-am dat seama că nămolul provine de la decantor, deoarece cu cinci – şase ani în urmă, când decantorul s-a rupt, se întâmplase la fel. De la producerea zgomotului, până când a ajuns avalanşa de nămol în dreptul cazanului au trecut circa 3 – 5 minute. Am fugit acasă şi am constatat că imobilul care se afla la 150 de metri de locul decantorului era distrus şi din familia mea a decedat soţia, fiul meu şi cumnatul meu”, declara muncitorul Aurel Chirla, audiat ca martor.

“În cursul anului 1971 am observat de mai multe ori infiltraţii de apă mai mici în pereţii decantorului, la distanţe de 2 – 5 metri de coronamentul iazului. Acest lucru s-a petrecut şi în alţi ani, dar se luau măsuri urgente de remediere a infiltraţiilor cu ţăruşi, scânduri, fân şi paie”, declara Susana Peter, angajată al Exploatării Miniere Certej.

Mai multe ipoteze au fost luate în calcul de anchetatori. Una dintre ele se referea la faptul că la 15 kilometri de Certej, la cariera de dolomită Băiţa – Crăciuneşti, s-au făcut explozii de 14.630 de kilograme de trotil. Au fost efectuate studii de geofizică, pentru a stabili în ce măsură suflul unor astfel de explozii ar fi putut determina dislocarea masei de steril umed, dar s-a constatat că influenţa seismică a explozibilului nu avea efect pe o distanţă mai mare de doi kilometri.

catastrofa de la certej foto arhivele nationale

Procurorii au stabilit că ruperea digului a fost provocată de scăderea rezistenţei, granulaţia diferită a materialelor depozitate, suprafaţa redusă a decantorului, care avea două hectare, în raport cu producţia de steril care era de 400 de tone pe zi.

“Deşi aceşti factori erau cunoscuţi, nu s-au luat măsuri, deoarece după regulamentul de exploatare a iazului, această problemă nu s-a pus, deşi iazul ar fi trebuit în mod practic să fie scos din exploatare”, informau specialiştii citaţi de Parchet. Factorii determinanţi ai catastrofei au fost ruperea iazului de decantare, schimbarea amplasamentului iniţial al iazului de decantare, amplasarea în perioada 1958 – 1968 a mai multor imobile de locuinţe în avalul iazului, fără a respecta normele legale, dezvoltarea ulterioară a iazului de decantare, atunci când în imediata lui apropiere se afla complexul de imobile de locuit.

Dosarul a fost soluţionat prin scoaterea de sub urmărire penală a administratorilor unităţii miniere. “Nu se poate reţine vinovăţia vreunei persoane, lipsind răspunderea penală pentru această faptă”, au precizat anchetatorii, în dosarul Certej 1971. A fost un caz fortuit, au completat reprezentanţii Procuraturii.

Precedentul, cu patru ani mai devreme

Cu patru ani mai devreme, iazul se mai rupsese o dată, iar o cantitate mare de steril s-a prăvălit, însă fără a provocat victime. Fiind iarnă, nămolul toxic era îngheţat, astfel că revărsarea lui nu a fost mare. „Explicaţia evenimentului din 22 ianuarie 1967 de la iazul decantor Certej constă în faptul că în perioada 1956 – 1958 în acest depozit au rămas două conducte din fontă abandonate, care au cedat şi sub presiune au drenat un şuvoi de apă ce a antrenat ulterior nisipul fin, determinând producerea evenimentelor”, informa Procuratura judeţeană Hunedoara.


Vă recomandăm şi:

FOTO Supravieţuitorii din coloniile care n-au mai devenit oraşe

Minele închise în ultimii ani au dat peste cap viaţa locuitorilor din Teliuc şi Ghelar, judeţul Hunedoara. Mulţi dintre ei au ales să rămână acolo şi să supravieţuiască în fostele colonii miniere, "orăşele" oprite abrupt din dezvoltare.

FOTO Muntele de aur al Hunedoarei: povestea vechiului orăşel minier Săcărâmb, Eldorado din secolele trecute

Un ţinut fascinant se dezvăluie turiştilor într-o zonă izolată de munţi şi de păduri, nu departe de municipiul Deva, la capătul unui urcuş de aproape zece kilometri. Despre Săcărâmb, istoricii spun că în secolele trecute a fost unul dintre cele mai căutate locuri de către europenii cuprinşi de febra aurului. Aici s-au stabilit pentru a munci în minele înfiinţate la mijlocul secolului XVIII, oameni din toate părţile continentului.

Hunedoara secolului XIX, descrisă de un londonez: şocat de traiul ţiganilor, dar fascinat de castel şi de ţinutul aurului

Un publicist şi geolog englez a dezvăluit într-un jurnal de călătorie apărut în Londra, în 1862, cât de mare a fost şocul primelor sale întâlniri cu comunităţile de ţigani care locuiau în tabere de corturi pe malul râurilor Mureş şi Strei şi la marginea orăşelelor hunedorene ale secolului XIX.

Minele morţii: cele mai mari dezastre petrecute în istoria recentă a Hunedoarei

Cel mai grav accident petrecut într-o mină a avut loc în urmă cu nouă decenii, la Lupeni: în urma unei explozii cauzate de acumularea de gaz metan în galeriile minei au murit peste 80 de ortaci. În localitatea minieră Certej (25 de kilometri de municipiul Deva), în 1971, o alunecare de teren care a prăvălit halda de steril a exploatării miniere peste un cartier de blocuri a provocat moartea a 89 de oameni.

Hunedoara


Ultimele știri
Cele mai citite