Guvernul transmite că nu există o evidență clară a numărului real de angajați la stat. „Această lipsă de coerență afectează capacitatea de analiză”

Statul român nu are o evidență clară a numărului real de angajați din sectorul public, arată o analiză realizată Guvern săptămâna trecută. Instituțiile folosesc sisteme diferite de raportare, iar diferențele dintre cifre indică suprapuneri, posturi vacante numeroase și mii de angajați cu mai multe contracte simultan.

FOTO: Arhivă

„Pentru realizarea radiografiei asupra aparatului administrativ central și local, a fost analizat registrul instituțiilor publice active din România pus la dispoziție de Ministerul Finanțelor. Acesta cuprinde 13.931 de instituții aflate în subordinea statului și a fost împărțit în funcție de nivelul de subordonare:

Central - instituții precum ministere, agenții, autorități, consilii naționale sau alte entități publice centrale;

Deconcentrate - structuri teritoriale ale ministerelor sau ale altor instituții centrale (ex. Agenții județene pentru ocuparea forței de muncă, inspectorate școlare, direcții de sănătate publică etc.);

Local - aparate de specialitate ale autorităților publice locale, instituții publice de interes local, inclusiv unități sanitare descentralizate”, se arată în raportul publicat de Guvern.

Guvernul subliniază că instituțiile au fost clasificate pe nouă domenii de activitate, după cum urmează:

• Apărare, ordine publică și siguranță națională - ex.: Inspectorate de Poliție, Parchete, Tribunale, Unități Militare, Penitenciare și altele;
• Asistență socială - ex.: Agenții de Ocupare a Forței de Muncă, Cămine pentru vârstnici, Centre de Abilitare, Case de Pensii, Unități de Asistență Medico-Socială etc.;
• Cultură - ex.: Biblioteci, Cămine Culturale, Case de Cultură, Muzee, Cluburi/Centre Sportive, Opere, Teatre etc.;
• Învățământ - ex.: Grădinițe, Școli, Licee, Colegii, Universități etc.;
• Servicii dezvoltare publică - ex.: ex.: Servicii de Apă și Canalizare, Servicii de Salvamont și altele;
• Protecția mediului - ex.: Agenții pentru Protecția Mediului, Servicii de Salubrizare și altele;
• Sănătate - ex.: Case de Asigurări de Sănătate, Centre de Transfuzii, Direcții de Sănătate Publică, Servicii de Ambulanță, Spitale și altele;
• Servicii publice generale - ministere, instituții publice centrale, servicii publice deconcentrate, instituții ale Prefectului, Primării, Consilii Județene, unele instituții publice de interes local;
• Alte entități.

Analiza nu include asociațiile și fundațiile care au instituții publice drept membri, deoarece nu există o evidență centralizată a acestora.

Pentru evaluarea dimensiunii aparatului public au fost folosite date de la Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii (prin Inspectoratului Teritorial de Muncă - ITM) și Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP), care acoperă posturile din sistemul public, angajații cu contracte de muncă și funcționarii publici.

Ce arată datele oferite de Ministerul Finanțelor

Ministerul Finanțelor a transmis numărul posturilor din cadrul tuturor instituțiilor publice, la sfârșitul lunii aprilie 2025, după cum urmează:

• Posturi aprobate - 1.511.900
• Posturi ocupate - 1.287.381
• Posturi vacante - 224.519
• Posturi remunerate - 1.255.381
• Posturi ocupate de persoane care cumulează salariu + pensie - 14.522

Guvernul subliniază că diferențele dintre posturile ocupate și cele remunerate pot fi explicate prin concedii medicale, suspendări contractuale sau alte situații prevăzute de Codul Muncii.

Datele Ministerului Finanțelor includ toate formele de angajare din instituțiile publice, însă lipsa unei evidențe detaliate face imposibilă stabilirea exactă a numărului de angajați.

Ministerul Finanțelor a transmis și situația persoanelor asigurate din instituțiile publice și companiile de stat, care include toate tipurile de contracte. Astfel, au fost identificate 1.182.190 de raporturi contractuale, însă după eliminarea dublurilor rezultă 1.102.010 salariați unici.

Instituția precizează că datele sunt raportate de aproximativ 14.000 de entități și pot exista erori sau neconcordanțe în raportare.

Ce arată datele Inspectoratului Teritorial de Muncă

Executivul precizează că ITM ține evidența tuturor salariaților cu contract individual de muncă prin Registru General de Evidență al Salariaților (REVISAL).

Așadar, se regăsesc 1.182.670 contracte individuale de muncă în instituții și 948.848 salariați cu contract individual de muncă la sfârșitul lunii aprilie 2025 pe coduri COR (clasificarea ocupațiilor din România).

Guvernul explică că diferența semnificativă dintre numărul contractelor de muncă și numărul salariaților cu contract individual de muncă a ridicat semne de întrebare asupra numărului de salariați cu mai multe contracte de muncă, astfel s-a solicitat clarificarea în acest sens.

A reieșit că 199.125 persoane care lucrează în instituții și companii de stat au două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar, dintre acestea:

• 160.515 au cel puțin unul dintre contracte cu normă parțială (din asta reiese că restul de 38.610 salariați au cel puțin două contracte cu normă întreagă);
• 39.002 au un contract cu normă întreagă la entități private (care nu sunt instituții sau companii de stat);
• 55.952 au un contract cu normă parțială la entități private (care nu sunt instituții sau companii de stat).

Din cele de mai sus reiese că un număr de 104.171 salariați au ambele / toate contractele de muncă în cadrul unor instituții sau companii de stat.

Guvernul precizează că datele din REVISAL sunt introduse de angajatori și pot conține erori cauzate de lipsa actualizării informațiilor. Analiza arată însă un număr ridicat de angajați cu mai multe contracte de muncă, inclusiv cu normă întreagă, ceea ce ridică semne de întrebare.

Totodată, evidența nu include alte forme de angajare, precum contractele de mandat, funcționarii publici sau demnitarii, acestea fiind monitorizate separat. Instituțiile din domeniul apărării și siguranței naționale nu au fost incluse în analiză.

Ce arată datele furnizate de ANFP

ANFP a transmis baza de date a Funcționarilor Publici la sfârșitul lunii aprilie care cuprinde:

• Posturi ocupate: 130.455;
• Posturi temporar ocupate: 4.535;
• Posturi vacante: 34.502;
• Posturi temporar vacante: 7.591.

Guvernul subliniază că, bazat pe datele oferite, se poate estima că posturile ocupate ale funcționarilor publici reprezintă aproximativ 11% din numărul mediu al posturilor remunerate din instituțiile publice.

De asemenea, ANFP monitorizează posturile pe categorii de execuție / conducere, astfel pentru aceste posturi s-a putut realiza o diferențiere, reprezentată în graficele de mai jos.

Neconcordanțele sesizate

Datele privind angajații din sectorul public diferă de la o instituție la alta, deoarece unele evidențe se referă la persoane, iar altele la posturi, arată Executivul.

De asemenea, instituția adaugă că lipsa unei baze de date unitare și a unei corelări clare între posturi și angajați face ca cifrele să fie orientative și să nu reflecte exact realitatea. Analiza concluzionează că este necesară o evidență standardizată și centralizată a personalului din instituțiile publice și companiile de stat.

Guvernul mai arată că în instituțiile publice există mai multe forme de angajare, evidențiate separat de diferite instituții. Angajații cu contracte de muncă sunt monitorizați prin REVISAL, funcționarii publici de ANFP, iar polițiștii, militarii și magistrații sunt gestionați de instituțiile din care fac parte.

Raportul precizează că anumite categorii, precum persoanele cu contracte de mandat sau demnitarii, nu sunt evidențiate centralizat, ceea ce face dificilă stabilirea numărului exact al angajaților din sistemul public.

„La un volum atât de mare de personal, este firesc să existe diferențe între datele transmise, inclusiv de la o lună la alta. Totuși, diferențele sunt semnificative și ridică probleme de consistență între surse:

• Datele privind funcționarii publici reflectă doar o parte din personalul bugetar;
• Datele din REVISAL surprind doar angajații cu CIM – fără a include funcționarii publici, sectorul special, demnitarii sau persoanele cu contracte de mandat;
• Numărul de persoane asigurate este teoretic cel mai complet, incluzând toate formele contractuale, însă neavând o situație nominală se pot suprapune anumite date;
• Numărul de posturi remunerate se bazează pe plăți efective, dar nu reflectă posturile ocupate în mod real sau numărul salariaților unici.

Nu există, în prezent, o sursă unică, clară și integrată care să ofere o imagine completă asupra numărului real de persoane angajate în instituțiile publice. Această lipsă de coerență afectează capacitatea de analiză și luare a deciziilor privind dimensionarea aparatului administrativ.”