Bogăţia uriaşă din adâncurile Munţilor Metaliferi. Cât aur, argint şi cupru pot fi extrase în următorii ani
0
O cantitate impresionantă de aur ar putea fi extrasă în următorii circa 20 de ani din zăcămintele aflate în Munţii Metaliferi, în judeţul Hunedoara, pentru care există licenţe de exploatare.
Munţii Metaliferi, cuprinşi între Valea Crişului Alb (zona Brad) şi Valea Mureşului (zona Devei) se numără printre regiunile cele mai bogate în resurse naturale din România.
Porţile spre adâncuri de la Ghelari. Locul emblematic al uriaşei mine din ţinutul fierului VIDEO
Până la mijlocul anilor 2000, toate exploatările din Munţii Metaliferi şi-au încetat activitatea: costurile mari de producţie, tehnologiile învechite şi mai puţin performante, lipsa potenţialului economic la vremea respectivă şi epuizarea zăcămintelor s-au numărat printre motivele care au dus la închiderea unităţilor miniere şi la disponibilizarea a mii de salariaţi.
Mai multe zăcăminte din Munţii Metaliferi au fost reevaluate în ultimii ani, iar rezultatele explorărilor geologice şi geofizice au arătat potenţialul economic al acestora. Astfel, după aproape două decenii, în judeţul Hunedoara, ar putea fi deschise noi exploatări miniere.
Două licenţe de exploatare acordate de Agenţia Naţională a Resurselor Minerale sunt active în prezent, pentru zona Munţilor Metaliferi. Societatea Samax (subsidiară a companiei canadiene Euro Sun) deţine licenţa de exploatare a minereurilor de cupru cu conţinut de aur în perimetrul Rovina, iar compania Deva Gold a obţinut licenţa de exploatare a minereurilor auro-argintifere din perimetrul Certej. Investiţiile plănuite în noile centre miniere au fost contestate de-a lungul timpului de organizaţii care militează pentru protecţia mediului.
Aproape 200 tone de aur estimate în Valea Rovinei
În 23 martie, compania Euro Sun a anunţat că a finalizat studiul de fezabilitate definitiv pentru proiectul Aur-Cupru din Valea Rovinei, o etapă înaintea începerii carierelor de suprafaţă Colnic şi Rovina, urmate de înfiinţarea unei exploatri subterane, la Valea Gârzii – Cireşata.
„Depunerea întregului Studiu de Fezabilitate Definitiv este o etapă cheie pentru unul dintre cele mai mari proiecte nedezvoltate de cupru-aur din Europa. Economiile îmbunătăţite substanţial se bazează pe preţurile conservatoare ale mărfurilor pe termen lung şi includ impactul total al creşterii costurilor de la studiul original. Cu fluxurile de numerar operaţionale după impozitare anticipate a fi de peste un miliard USD şi un AISC (cost total de exploatare) extrem de competitiv de 787 USD / uncia de aur, acesta este în mod clar un proiect de înaltă calitate. Continuăm să avansăm metodic pe calea de autorizare şi aşteptăm cu nerăbdare să oferim noi actualizări pozitive pe parcursul anului 2022”, a declarat Scott Moore, CEO Euro Sun, potrivit comunicatului transmis de compania minieră.
Din noiembrie 2018, compania canadiană deţine un permis de exploatare şi o licenţă de exploatare minieră cu o valabilitate reînnoibilă de 20 de ani, pentru perimetrul situat în judeţul Hunedoara, pe o suprafaţă de peste 27 de kilometri patraţi. Atunci, Guvernul României a adoptat o hotărâre privind aprobarea licenţei de concesiune nr.18.174/2015 a activităţii miniere de exploatare a minereului de cupru cu conţinut de aur în perimetrul Rovina, judeţul Hunedoara, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Comercială Samax România S.R.L,
Perimetrul este situat în Munţii Apuseni, fiind al doilea ca mărime din Europa, cu aproximativ 400 de milioane de tone de resurse confirmate. Arătau reprezentanţii companiei miniere. De aici, anual, ar urma să fie extrase peste 2,3 tone de aur şi circa 9.000 de tone de cupru, în 17,2 ani de exploatare.
Conform proiectului prezentat în 2018, rezervele care pot fi extrase de la Rovina, în următorii 20 de ani, sunt estimate la cinci miliarde de dolari, statul urmând să colecteze redevenţe de peste 300 de milioane de dolari de la producător, respectiv de 6 la sută pentru aurul produs şi 5 la sută pentru cupru. Durata de concesiune ar putea fi prelungită ulterior, pe durate succesive de cinci ani, se arată în nota de fundamentare a proiectului.
Peste 63 de tone de aur la Certej
În zona Certej, unde minele de aur şi argint au fost închise la mijlocul anilor 2000, societatea Deva Gold SA a iniţiat din 2010 demersurile pentru deschiderea uneu exploatări a minereurilor auro-argintifere. Palnurile vizau extragerea, în 16 ani de exploatare, a circa 63,5 tone de aur şi alte 375 de tone de argint, valoarea zăcământului fiind estimată la aproape două miliarde de euro.
Proiectul a fost contestat de mai multe organizaţii de mediu, care au acuzat folosirea cianurilor în procesul de prelucrare a minereurilor şi că investiţia va duce la defrişarea a peste 160 de hectare de pădure. În 2021, magistraţii au anulat atât Planul Urbanistic Zonal emis în 2010 de Consiliul Local al comunei Certeju de Sus, cât şi Avizul de mediu emis în 2010 de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timiş (ARPM Timiş), ca urmare a unei proceduri care a durat aproximativ trei ani. Licenţa de exploatare a zăcământului de la Certej este deţinută de Deva Gold SA, un joint-venture între Eldorado Gold (80 % din acţiuni) şi compania de stat Minvest Deva (20 %).
Ţinutul metalelor preţioase
În Munţii Metaliferi, zăcămintele bogate în metale preţioase au fost exploatate încă din perioada Daciei romane, o arată vestigiile şi galeriile antice păstrate până în prezent. Începând din Evul Mediu, în ţinutul greu accesibil, familiile minerilor au fondat o mulţime de sate care gravitau în jurul minelor de aur, argint şi alte metale preţioase şi rare.
Minele s-au dezvoltat în ritm susţinut începând din secolul al XVII-lea, iar comorile din adâncuri au făcut faimoase peste hotarele Transilvaniei localităţi miniere ca Abrud, Roşia Montană, Cărpiniş, Câmpeni, Bistra, Bucium, Nojag (Săcărâmb), Certej, Măguta Topliţa, Fizeşti, Băiţa, Hărţăgani, Câinelu, Ruda, Porcurea, Almaşu Mare, Poiana, Stănija, După Piatră şi altele. La sfârşitul secolului al XIX-lea zone ca Săcărâmb şi Brad beneficiau de cele mai performante instalaţii de prelucrare a minereului din Europa acelor vremuri.
Cele mai multe dintre marile zăcăminte din Munţii Metaliferi au fost exploatate aproape neîntrerupt de peste două secole. Întâi prin metode arhaice: mii de gropi erau săpate de localnici în căutarea bulgărilor de metale preţioase, iar nisipul râurilor de munte era cernut, măcinat şi spălat pentru a putea fi culese din el grăunţele de aur virgin.
Galeriile miniere au început să se extindă la sute de metri adâncime, spre măruntaiele pământului, formând uriaşe labirinturi subterane. Unele mine s-au dezvoltat, în jurul lor fiind construite topitorii, uzine de preparare, mori de măcinare, ateliere metalurgice. Toate au început să fie închise definitiv de la sfârşitul anilor ´90, iar un deceniu mai târziu nicio veche exploatare minieră din ţinutul metaliferilor nu mai funcţiona. În prezent, unele perimetre miniere au fost concesionate în zonă, pentru a fi înfiinţate noi exploatări.
Se încarcă comentariile...
