Autostrada cu tuneluri pentru urși. Locul unde vor fi construite ecoductele de peste doi kilometri VIDEO

0
0

Lucrările la viitoarele „tuneluri pentru urși” de pe Autostrada Lugoj - Deva ar putea începe în următoarele luni. Zona pe care sectorul de autostradă o va traversa este considerată un coridor de migrație al animalelor sălbatice din Carpați.

Margina. Aici va începe construcția sectorului lipsă din Autostrada Lugoj - Deva. Foto: Daniel Guță
Margina. Aici va începe construcția sectorului lipsă din Autostrada Lugoj - Deva. Foto: Daniel Guță

Puțin peste nouă kilometri au rămas nefinalizați din Autostrada Lugoj – Deva (A1), în lungime totală de 100 de kilometri. Investiția a fost scoasă la licitație, iar o asociere condusă de companie Spedition UMB a fost desemnată câștigătoarea contractului de proiectare și execuție, înainte de contestațiile care pot fi depuse de ceilalți participanți.

„O Asociere de constructori români și bosniaci a fost desemnată câștigătoarea licitației pentru construcția secțiunii lipsă din Autostrada Lugoj-Deva (9,13 km) După semnarea contractului, asocierea va avea la dispoziție 11 luni pentru proiectare și 34 de luni pentru execuția propriu zisă a secțiunilor E și D ale lotului 2 din această autostradă”, a informat Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, pe pagina sa de Facebook.

Suma de 1,82 miliarde de lei (fără TVA), asigurată prin Programul Național de Redresare și Reziliență , va fi folosită inclusiv pentru construcția a doua tuneluri forate cu o lungime totală de 2,13 kilometri (faimoasele "tuneluri pentru urși"). „În cazul în care nu vor fi contestații, în 10 zile pot fi demarate procedurile pentru semnarea contractului”, a mai precizat ministrul Sorin Grindeanu.

Culoarul verde de la poalele Munților Poiana Ruscă

Sectorul de nouă kilometri pe care vor fi construite ecoductele se află între localitățile Holdea (județul Hunedoara) și Margina (județul Timiș) la limita nordică a Munților Poiana Ruscă, la poalele Dealurilor Lipovei și ale Munților Metaliferi și Zarandului.

Traseul trece printr-o zonă aflată în rețeaua ariilor protejate Natura 2000, acoperită în mare parte de pădure, dar nu complet sălbatică.

O cale ferată traversează depresiunea în care se află localitățile Holdea, Coșteiu de Sus, Nemeșești și Margina. Munții Poiana Ruscă reprezintă o regiune „tampon” între Carpații Meridionali și Munții Apuseni, iar situl de la poalale lor este considerat o zonă de conexiune ecologică dintre Poiana Ruscă şi Defileul Mureşului.

„Situl este extrem de important pentru carnivorele mari (lup, urs şi râs), include singura zonă cu habitate favorabile pentru toate cele trei specii din Podişul Lipovei. Contribuie la eficienţa şi coerenţa reţelei Natura 2000, făcând parte din singurul coridor ecologic structural şi funcţional care conectează Munţii Apuseni cu Carpaţii Meridionali. Prin intermediul sitului Natura 2000 Defileul Mureşului Inferior este conectat la coridorul ecologic din Munţii Apuseni, iar prin intermediul siturilor Ţinutul Pădurenilor şi Rusca Montană la zonele cu densităţi ridicate de carnivore mari din Carpaţii Meridionali”, se arată în fişa ariei protejate, prezentată pe site-ul Ministerului Mediului.

Zona tampon dintre Munții Apuseni și Munții Poiana Ruscă, privită ca un culoar de migrație pentru carnivorele mari din Carpați, a fost motivul pentru care aşa-numitele pasaje pentru urşi au fost solicitate încă din 2010 de organizaţiile de mediu, printr-un memorandum transmis Comisiei Europene. Ele ar urma să faciliteze traversarea autostrăzii printr-un culoar verde și să evite problemele de stabilitate ale terenului şi să diminuează impactul negativ pe care autostrada îl va avea asupra mediului.

Autostrada Lugoj – Deva, peste un deceniu de lucrări

Lucrările la Autostrada Lugoj – Deva, în lungime de 100 de kilometri, au început în urmă cu peste un deceniu. Lotul I, de 27,6 kilometri, a fost finalizat în decembrie 2013, cu o întârziere de nouă luni faţă de termenul prevăzut de contract, însă autorităţile îşi făceau speranţe că loturile 2, 3 şi 4 vor putea fi realizate într-un termen la fel de rezonabil.

Contractele de proiectare şi execuţie pentru celelalte trei tronsoane ale autostrăzii care traversează judeţele Hunedoara şi Timiş au fost semnate în toamna anului 2013, între fosta Companie Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) şi constructori. Toate lucrările, finanţate prin Programul Operaţional de Infrastructură Mare 2014-2020, aveau termene de finalizare în luna mai 2016, care însă nu au fost respectate. În martie 2017 au fost deschişi traficului rutier 15 kilometri din Lotul 2, în august 2019 au fost inauguraţi 22 de kilometri ai Lotului 4, iar în decembrie 2009 alţi 21 de kilometri, din Lotul 3 al A1.

În 2017, fosta CNADNR (actuala Companie Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - CNAIR) a fost nevoită să renunţe la execuţia sectorului de circa 10 kilometri, între localităţile Holdea şi Margina, pentru a lansa separat o procedură pentru proiectarea şi execuţia celor două ecoducte, în lungime totală de peste doi kilometri.

Derularea licitaţiilor pentru proiectarea şi execuţia sectorului cu tuneluri, între Holdea şi Margina, a suferit întârzieri, în ciuda optimismului pe care autorităţile şi politicienii l-au afişat de-a lungul timpului, cu privire la termenele de finalizare a investiţiei.

Hunedoara


Ultimele știri
Cele mai citite