Refugiaţi în centrul de primire în regim de urgenţă după ce au fost goniţi de acasă
0
Niculina (81 ani) a fost dată afară din casă după ce fiul cel mic i-a luat mişeleşte proprietatea şi a trecut-o pe numele soţiei. Persoanele defavorizate care ajung în centru au parte de hrană, baie şi un pat cu aşternuturi curate. Bolnavii primesc asistenţă medicală, iar cei care nu se mai pot întoarce în familie vor fi duşi la azil.
Niculae Gogiu (45 ani) este supărat pe autorităţi pentru că şi-a pierdut casa. Locuia cu chirie, de mai bine de 20 de ani, în cartierul Tineretului, împreună cu mama sa (84 ani) şi fiica sa (23 ani). De aproape două săptămâni îi spune casă camerei, din cadrul Centrului de Primire în Regim de Urgenţă a Persoanelor Defavorizate, în care locuiesc toţi trei. Datoriile l-au adus în situaţia de a fi evacuat din locuinţa în care şi-a văzut copila crescând. Familia sa acumulase restanţe de peste 20.000 lei la plata facturilor de energie termică şi întreţinere şi nici la plata chiriei nu stăteau prea bine.
„Am avut datorii la chirie şi la întreţinere. Veniturile familiei nu sunt mari, eu sunt însoţitor pentru fiica mea care are handicap şi este bolnavă de epilepsie. Trebuie să am grijă de ea în permanenţă, să o supraveghez dacă face vreo criză. Am încercat în ultimii cinci ani să-mi găsesc un loc de muncă dar mi-a fost foarte greu”, mărturiseşte Niculae.
Florentina, fiica sa, nu a reuşit să treacă peste momentul în care au fost daţi afară din casă. Îi e dor de cartierul său, de cunoscuţi şi speră că după cele patru luni, cât pot sta în centru, va exista o alternativă pentru ea şi familia ei.
Aruncată în stradă ca pe un câine
Niculina (81 ani) priveşte cu ochii calzi fiecare străin care-i trece pragul camerei în care este găzduită chiar dacă viaţa i-a dat cea mai grea lovitură. Avea o familie numeroasă, cu cinci copii pe care s-a chinuit din greu să-i crească. La bătrâneţe s-a văzut însă aruncată în stradă chiar de fiul cel mic. A dormit sub cerul liber şi a sperat că cei cărora le-a dat viaţă se vor îndura de ea.
„Băiatul cel mic m-a pus să semnez şi mi-a luat casa de pe numele meu şi a trecut-o în proprietatea soţiei lui. Apoi m-au dat afară din casă, mi-au spus să mă duc unde voi vedea cu ochii. Nimeni nu a mai vrut să mă primească şi am ajuns aici”, povesteşte, cu lacrimi în ochi, femeia de 81 ani.
Boala Alzheimer i-a schimbat viaţa
Paula (63 ani) a fost o viaţă asistentă medicală la secţia de obstetrică-ginecologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Giurgiu. Nu-şi aminteşte prea bine ce s-a întâmplat cu ea dar ştie că a avut o problemă emoţională care a tulburat-o iar acum memoria îi mai joacă feste. Locuia împreună cu fiul şi nora dar acum este cazată în cadrul centrului.
„Eu vreau să mă întorc acasă, în familie, să stau cu fiul meu. Sunt lucruri de care nu-mi mai amintesc, aşa e boala Alzheimer. Nu ştiu exact ce s-a întâmplat cu mine, m-a trezit într-o noapte cu o durere şi nu am ştiut ce s-a întâmplat cu mine”, povesteşte femeia.
Patru luni, posibilitatea de cazare
Centrul de Primire în Regim de Urgenţă a Persoanelor Defavorizate, înfiinţat în anul 2006, este în subordinea Direcţiei de Asistenţă Socială (DAS) Giurgiu şi, lunar, aproximativ cinci persoane sunt cazate aici, fie pentru că nu au unde să stea fie pentru că familia refuză să le mai poarte de grijă. Jeniţa Roşu, directorul adjunct al DAS Giurgiu spune că numărul beneficiarilor creşte în perioada de iarnă. Perioada de şedere este de maximum trei luni cu posibilitatea de prelungire pentru încă o lună de zile.
„Cei care ajung la noi primesc hrană, cazare, consiliere juridică,socială şi asistenţă medicală. Noi încercăm , în primul rând, să-i reintegrăm în familii dar acolo unde nu se poate întocmim dosare pentru centrele de bătrâni sau sociale. Celor mai tineri încercăm să le găsim un loc de muncă şi o locuinţă cu chirie”, mai spune JeniţA Roşu.
Se încarcă comentariile...
