Virtuozii în arta baletului, parteneri de viaţă şi de scenă. „Stăm în sală atât timp cât este nevoie”
0
Andreea Jura şi Dan Haja, prim-solişti la Opera Naţională din Cluj-Napoca, s-au pregătit cu unii dintre cei mai buni coregrafi de balet din lume, au încântat audienţa pe marile scene ale lumii, iar anul trecut şi-au deschis propria şcoală de balet.
Andreea Jura (30 de ani) şi Dan Haja (31 de ani) sunt prim-solişti la Opera Naţională din Cluj-Napoca de nouă
ani. S-au cunoscut când activau la Teatrul de Balet din Sibiu, iar de atunci sunt de nedespărţit. Amândoi şi-au construit cariere impresionante. Andreea a absolvit Academia de Muzică „Gheorghe Dima“ din Cluj-Napoca şi are un masterat în pedagogie coregrafică.
A obţinut premiul întâi la Olimpiada Naţională de Coregrafie în anii 2005, 2006 şi 2007, fiind răsplătită cu premiul întâi şi la International Ballet Contest din San Marino, în 2006. Această performanţă i-a adus o bursă de studii pentru o lună în New York, la Ajkun Ballet Theatre. Dan Haja a absolvit Liceul de Coregrafie şi Artă Dramatică „Octavian Stroia“ din Cluj-Napoca şi este, de asemenea, olimpic. A obţinut premiul al treilea la Olimpiada Naţională de Coregrafie din 2007.
Dansul, la superlativ
Andreea Jura a început baletul la vârsta de 4 ani, după ce părinţii au văzut că îi plăcea mult să danseze pe orice gen muzical. Îşi doreau ca fata lor să aibă o ţinută frumoasă şi să fie graţioasă, dar nu şi-au închipuit că va deveni una dintre balerinele de succes ale României. A urmat şcoala de balet a celebrei Ana Valkay, iar ca să-şi împlinească visul de a deveni balerină profesionistă, s-a transferat, în clasa a VII-a, de la un liceu cu profil de limba germană din Timişoara, unde locuia la acea vreme, la Colegiul Naţional de Artă „Ion Vidu“, secţia de coregrafie. Şi-a început cariera la Teatrul de Balet din Sibiu, iar la 21 de ani era numită prim-solistă a Operei Naţionale din Cluj-Napoca, o nouă dovadă a talentului său.
Dan Haja a fost remarcat când era copil, în urma unor selecţii care se făceau în Cluj pentru cursuri de balet. A urmat apoi Liceul de Coregrafie şi Artă Dramatică „Octavian Stroia“ din Cluj-Napoca, debutând la Teatrul de Balet din Sibiu, unde a şi cunoscut-o pe Andreea Jura.
FOTO Nicu Cherciu
De atunci, cei doi formează un cuplu atât în viaţă, cât şi pe scenă. „Mulţi consideră că este foarte greu să ai aceeaşi profesie cu cea a partenerului de viaţă, dar în cazul nostru lucrurile au funcţionat mai bine tocmai pentru că suntem un cuplu şi în viaţa de zi şi zi. Ne-a ajutat de cele mai multe ori să ne înţelegem din priviri, să ne completăm reciproc şi să transmitem emoţiile mai profund, pentru că între noi există şi o chimie reală“, spune Andreea Jura.
O zi din viaţa unor balerini
Ambii artişti au jucat încă din perioada liceului în opere celebre, alături de balerini consacraţi, prefigurând succesul de care aveau să se bucure mai târziu. „Ce nu înţelege multă lume este că noi, balerinii, ne numim artişti, dar dacă mergem la rădăcinile noastre, suntem nişte sportivi de performanţă. Ca oricărui sportiv de performanţă, trebuie să-i oferi balerinului condiţii pentru a obţine capacitatea maximă când vine vorba să performeze.
FOTO Nicu Cherciu
Asta înseamnă o hrană sănătoasă, linişte sufletească şi, evident, condiţii foarte bune de antrenament“, explică Dan Haja. O zi din viaţa unui balerin înseamnă mult exerciţiu: un profesionist trebuie să exerseze minimum patru- şase ore pe zi pentru a-şi menţine forma, iar un prim-solist trebuie să lucreze şi mai mult.
„Dimineaţa, la ora 9.00, sunt în sala de balet. La ora 10.00 ne începem studiul zilnic, care durează până pe la 11.30, în funcţie de repetiţiile pentru spectacolele pe care le avem. Avem zece minute de pauză, iar apoi avem repetiţii, care pot să dureze chiar până la ora 20.00-21.00. În fiecare zi, eu mai rămân încă două ore în sala de repetiţii şi exersez fie singură, fie cu Dan sau cu alţi parteneri pe care îi am, fie fac stretching (n.r. – întindere). Ca mine sunt majoritatea balerinilor, stăm în sală atât timp cât este nevoie“, descrie Andreea Jura o zi obişnuită din viaţa sa de balerină.
FOTO Nicu Cherciu
Cei doi balerini au fost în turnee în lumea largă – din Europa în Japonia – şi s-au pregătit cu coregrafi celebri: Irek Muhamedov, Misha Tchupakov, Nina Ananiashvili, Valentin Barteş şi Vasile Solomon. Au lucrat la Cluj cu celebrul coregraf de balet Lorca Massine, căruia i-a plăcut atât de mult activitatea scenică a celor doi balerini români, încât i-a luat asistenţi de coregrafie timp de câteva luni, în 2017, pentru baletul „Zorba“ la Teatrul „San Carlo“ din Napoli.
Pandemia a căzut ca un trăsnet asupra lor, dar după prima lună de izolare, în care le-a fost foarte greu, s-au adaptat şi şi-au transformat o cameră din propriul apartament în sală de balet, astfel încât să poată continua să se antreneze. Au avut şi câteva spectacole în aer liber cu colegii de la Opera Naţională din Cluj-Napoca, care au mai îndulcit puţin ultimele luni, în care nu şi-au mai putut susţine reprezentanţiile de balet cu care obişnuiseră publicul.
FOTO Nicu Cherciu
„Există, desigur, şi varianta online, dar pentru un artist care are experienţa scenei şi a relaţiei speciale cu publicul, nu este deloc acelaşi lucru“, spune Andreea. Soţul ei o completează: „Este ca şi cum iei un atlet de cursă lungă, îl legi de mâini şi de picioare şi îi spui să alerge“.
Baletul, o profesie onorabilă financiar
În 2019, soţii şi-au deschis propria şcoală de balet, la Cluj. „Eu şi Dan am fost profesori colaboratori ai Liceului de Coregrafie din Cluj şi ne-am gândit să deschidem şcoala de balet pentru că vrem să transmitem mai departe ce am învăţat şi să insuflăm puţin din iubirea pentru balet pe care profesorii noştri ne-au insuflat-o nouă“, povesteşte Andreea cum a început acest proiect, pe care abia aşteaptă să-l reia după pandemie. Îi îndeamnă pe părinţii ai căror copii au talent să-i lase să-şi urmeze visul de a deveni balerini, fără să aibă grija zilei de mâine. În prezent, se poate trăi decent din balet.
FOTO Remulus Petruş
„Le explic mereu părinţilor copiilor care vin la şcoala noastră de balet că artiştii nu sunt muritori de foame. Spun asta pentru că majoritatea refuză să-şi dea copiii mai departe la balet tocmai pentru că, în viziunea lor, artiştii sunt slab remuneraţi şi copiii nu vor reuşi niciodată să se întreţină singuri. Un artist nu va câştiga niciodată cât un avocat sau stomatolog, dar va avea cu siguranţă o viaţă decentă. Lumea trebuie să ştie acest lucru“, spune Andreea Jura. „Nimic în această viaţă nu este sigur, dar e foarte posibil ca acel copil să fie extrem de talentat, să devină faimos la nivel internaţional şi să trăiască bine din balet“, subliniază şi Dan Haja.
Vă mai recomandăm să citiţi şi:
Speranţa unui tânăr balerin român: „Visul meu este să ajung la Balşoi
Se încarcă comentariile...
