Un pacient din Galați s-a certat cu chirurgul după ce ChatGPT i-a spus că operația ar fi trebuit să dureze o oră, nu 20 de minute

Din ce în ce mai mulți români caută sfaturi medicale online, iar inteligența artificială ajunge uneori să contrazică recomandările medicilor. Specialiștii atrag însă atenția că algoritmii nu pot înlocui experiența clinică și contactul direct cu pacientul.

Un pacient s-a certat cu chirurgul din cauza răspunsurilor ChatGPT FOTO: Arhivă

Pentru orice problemă de sănătate, diagnosticul pare astăzi la un click distanță. Nu întotdeauna însă și corect. Studiile arată că inteligența artificială greșește în aproximativ jumătate dintre cazuri, chiar și atunci când este „ghidată” corect. Când utilizatorii nu știu ce să întrebe sau cum să interpreteze răspunsurile, rata de eroare este și mai mare. Cu toate acestea, medicii se confruntă tot mai des cu pacienți care îi contrazic având drept argument informații obținute de pe ChatGPT. 

Diagnostice rapide, fără context

Șapte din zece români caută online, uneori zilnic, explicații pentru orice simptom. Este mult mai simplu decât o vizită la medic, iar „diagnosticele” sunt la alegere. Durere de cap, amețeală sau palpitații pot genera în câteva secunde zeci de scenarii, de la cauze banale, precum stresul sau deshidratarea, până la afecțiuni grave.

În realitate, un consult medical durează mai mult, dar medicul vede pacientul, îl ascultă, îi analizează istoricul și știe ce întrebări să pună și ce investigații să continue. Inteligența artificială, în schimb, funcționează pe baza unor algoritmi, fără simț clinic și fără experiență în lucrul direct cu oamenii.

„Mi se pare că este o lipsă de respect pentru munca pe care au depus-o și nu cred că generalitățile de pe ChatGPT pot confirma un prim diagnostic, la prima vedere”, spun specialiștii, referindu-se la încrederea excesivă acordată informațiilor online.

Cazul pacientului din Galați

Cel mai recent exemplu vine din Galați. Un bărbat operat din cauza unei complicații legate de un abces i-a cerut explicații chirurgului pentru durata intervenției. Motivul: ChatGPT i-ar fi spus că operația ar fi trebuit să dureze o oră, nu 20 de minute. Același „specialist” online îl convinsese anterior să rămână acasă, până când situația s-a agravat și a fost nevoie de intervenție chirurgicală.

„M-am lovit de câteva ori de chestii de genul. E, pot să spun, amuzant. Iar pentru a convinge un pacient că ceea ce a citit el pe ChatGPT sau pe Google nu e chiar real, acolo intervine provocarea, nu pentru că informațiile nu s-ar afla la îndemâna oricui, dar ai nevoie de o bază medicală pentru a putea filtra acele informații”, a declarat Dan Mihoc, medic internațional radiolog intervenționist, potrivit Observator.

Internetul oferă informații despre orice, accesibile oricui. În mâinile celor nepregătiți, acestea pot deveni periculoase, însă pentru specialiști pot fi un ajutori real. „Pentru mine este o unealtă. Eu o folosesc, la consultații. Când am consultații, am și ChatGPT deschis lângă mine și o folosesc zilnic. Bineînțeles că tu filtrezi cu informația medicală pe care tu o ai deja. Cine se opune acestei inteligențe artificiale va fi un doctor mai puțin bun, până la urmă. Va fi o evoluție în medicină”, explică Răzvan Radu, medic specialist neurolog.

Ce spun studiile

Un studiu realizat de cercetători din Italia arată că precizia medicilor în stabilirea unui diagnostic ajunge la 75%, în timp ce inteligența artificială reușește un diagnostic corect în doar unul din două cazuri, și asta doar atunci când este ghidată corect. Un alt studiu, publicat în presa medicală, arată rezultate și mai slabe în cazul copiilor: doar 17% dintre diagnosticele oferite de ChatGPT au fost corecte.

Concluzia specialiștilor este clară: inteligența artificială poate fi un instrument util, dar nu poate și nu trebuie să înlocuiască medicul, experiența clinică și dialogul direct cu pacientul.