Primarul Marius Stan confirmă: „Taluzul Falezei trebuie consolidat urgent, riscul de alunecare a acestuia fiind real"

Lucrările ar fi putut începe curând dacă, sub vechea administraţie, nu s-ar fi întârziat întocmirea unui proiect care ar fi asigurat finanţarea necesară, de 98 de milioane de euro, din fonduri europene. Înmuiată de inundaţii sau zgâlţâită de cutremure, Faleza chiar poate ajunge în Dunăre.

În urmă cu un an, sub titlul „Avertisment din partea unui specialist de marcă în siguranţa construcţiilor: <<Alunecarea Falezei în Dunăre este posibilă!>>, Adevărul a publicat ceea ce mulţi - inclusiv fostul primar - au catalogat drept drept o speculaţie alarmistă a „presei dornice de senzaţional".

Avertismentele specialiştilor, ignorate

Aprecierea a fost făcută public chiar dacă articolul se baza pe argumentaţia unuia dintre cei doi gălăţeni - dr. Ing. Octavian Coşovliu şi regretata dr ing. Margareta Bălan - care şi-au dedicat prodigioasele cariere studierii loess-ului, adică pământul pe care trăiesc gălăţenii şi ale cărui caracteristici au introdus în vocabularul lor uzual cuvântul tasare.

La întrebarea noastră, „Poate aluneca Faleza în Dunăre?", reputatul specialist a răspuns afirmativ, dar cu o menţiune importantă.
„Alunecarea Falezei în Dunăre este posibilă sub acţiunea anumitor factori. Până în anii '60, malul natural al Dunării, în dreptul municipiului Galaţi, era abrupt. Atunci s-a făcut un plan de sistematizare al Falezei realizat de Institutul de Proiectări Bucureşti. Pentru compensarea diferenţei de nivel, mari, s-a adoptat soluţia amenajării unei succesiuni de taluzuri separate prin suprafeţe orizontale (berme), pe una dintre acestea fiind amenajată artera rutieră. Pentru că solul este format din loess, proiectantul a emis o serie de condiţii de exploatare a falezei. Printre acestea, cea mai importantă a fost aceea de a nu se construi la o distanţă mai mică de 80 de metri faţă de creasta falezei, adică faţă de taluz", ne explica anul trecut inginerul Octavian Coşovliu .

„Gabarit depăşit" de boom-ul imobiliar

Primele discuţii pe marginea unei posibile alunecări a Falezei în Dunăre au apărut mai cu seamă în ultimul deceniu, când pe malul fluviului s-a construit masiv şi au fost relansate cu ocazia inundaţiilor din urmă cu doi ani, când, în zona Trecere Bac s-a constatat umezirea periculoasă a taluzului inferior.

Priveliştea către Dunăre şi Munţii Dobrogei era garanţia vânzării la un preţ exorbitant a apartamentelor din blocurile ridicate în această zonă, cu un profit pe măsură. Prin urmare, s-a construit „la greu" pe creasta falezei ignorându-se „instrucţiunile de folosire a malului terasat artificial".

Spre deosebire de predecesorul său, primarului Marius Stan are o altă atitudine vizavi de necesitatea consolidării grabnice a Falezei Dunării, înainte de producerea unui cutremur de mare magnitudine, şi, exprimându-şi îngrijorarea, „s-a scăpat" că există un studiu pe această temă, realizat la Facultatea de Construcţii a Universităţii din Bucureşti.

Una dintre dovezile că "înmuiată", Faleza chiar o ia la vale

„Concluziile acestui studiu nu sunt făcute publice pentru a nu stârni panică, dar cea mai importantă dintre ele se cuvine subliniată: taluzul Falezei trebuie consolidat urgent! Problema este cât se poate de serioasă, riscul de alunecare a acestuia fiind real, ne preocupă şi trebuie să găsim soluţii. Una dintre acestea ar fi stabilizarea malului cu ajutorul unor piloţi (grinzi bătute vertical în pământ, utilizate la construcțiunile făcute în apă sau pe terenuri apoase- conform DEX, n. red.)", a firmat Marius Stan.

Consolidarea, posibilă doar cu finanţare externă

Dezinteresul sau modesta implicare a vechii administraţii a făcut ca finanţarea europeană cu care s-ar fi putut realiza această lucrare costisitoare să se piardă.

„Am avut o oportunitate, care însă a fost ratată. Cei 86 milioane de euro pe care ni i-ar fi putut acorda Uniunea Europeană n-au putut fi accesați, pentru că n-a fost depus proiectul în termen", a mai declarat edilul.

Marius Stan a convocat şi o şedinţă cu specialişti, inclusiv cu cei de la Facultatea de Construcţii din Bucureşti, autorii studiului, şi concluziile discuţiilor nu sunt deloc încurajatoare.

„Nici măcar lucrările de reamenajare şi înfrumuseţare a Falezei, pe care le aveam în plan, nu le mai putem face deoarece ni s-a explicat că până şi greutatea utilajelor grele ar putea periclita stabilitatea taluzului. Prin urmare, vom acorda prioritate şi toată atenţia consolidării malului Dunării", a mai spus primarul.