Podul subteran „inventat“ într-un sat din Galaţi. „Urmează să ne sape doamna primar şi un râu, să poată justifica banii!“

Podul subteran de la Folteşti FOTO Facebook Hans Priester

Fotografiile cu investiţia năstruşnică din comuna gălăţeană Folteşti au stârnit comentarii savuroase pe site-urile de socializare, fiind amintit şi faptul că primăria din localitate îşi are sediul într-un soi de castel cu parfum medieval construit de fostul edil. Dincolo de poante, însă, există şi o explicaţie destul de logică pentru podul îngropat.

Primăriţa comunei Folteşti, judeţul Galaţi, Lenuţa Munteanu (PSD) a reuşit performanţa rară de a finanţa construirea unui pod cu totul inovativ pentru domeniul construcţiilor. Amintita investiţie este realizată sub pământ, într-o zonă pe unde nu curge nici măcar un strop de apă şi nu există niciun şanţ.

Mai exact, contructorii plătiţi de primăria din localitate au săpat de-a latul unei uliţe un şanţ de patru metri lungime şi 1,5 metri adâncime, apoi au pus în acesta un tub, au turnat din beton capetele podului şi o platformă, apoi au adăugat deasupra pietriş, pentru a nivela locul. Lucrarea a costat circa 10.000 de lei, fiind suportată din bugetul local, însă nu suma este importantă, ci maniera în care a fost cheltuită.

Fotografia lucrării de pomină a provocat un val de ironii pe internet, după ce a fost postată de un locuitor al aşezării pe un site de socializare. Ea a primit zeci de share din grupul iniţial de pe Facebook, adăgând apoi numeroase comentarii atât la postarea iniţială, cât mai ales la distribuiri.

Dincolo de fireştile acuzaţii de rispă de bani publici şi de incompetenţă, comentatorii s-au întrecut în poante. „Urmează să ne sape doamna primar şi un râu, ca să poată justifica investiţia”, a scris cineva, iar un altul l-a completat: „Poate face pe acolo canalul Prut-Siret”.

Un alt internaut a fost de părere că „este un nou model de pod, vizionar, care merge pe ideea că pe acolo va veni cânva apa”, în vreme ce alţii s-au întrecut în ghicitori despre destinaţia bizarei construcţii, oscilând între adăpost antiatomic, piscină (dat fiind că atunci când plouă tubul subteran se umple cu apă), crescătorie de broaşte sau chiar rezerva strategică de apă a comunei pentru situaţii de secetă.

Dincolo de ironii, există şi o informaţie aproape logică despre podul subteran. Se pare că el este parte a unui proiect mai amplu, care presupune amenjarea unor rigole de scurgere a apelor pluviale în zonă, iar autorităţile locale au preferat mai întâi să facă podeţele şi abia apoi (într-un viitor nespecificat) să sape şanţurile de scurgere aferente.

Comuna amintită este cunoscută şi pentru sediul neobişnuit al primăriei. Acesta are are o poveste interesantă deoarece a fost imaginat de către fostul primar ca un soi de castel medieval cu două impozante turnuri şi cu creneluri 9după cum se poate vedea din fotografia alăturată), dintre care unul nu a fost nici acum terminat, după mai bine de un deceniu de la darea în folosinţă a imobilului.

Sediul de tip castel al primăriei comunei gălăţene Folteşti FOTO StreetView

Primăriţa PSD de la Folteşti nu este pentru oară în centrul unor informaţii controversate. În ziua alegerilor din 2016 ea a fost acuzată că ar fi agresat un cameraman de la DIGI TV, în scandal fiind „cooptat” şi soţul primăriţei, Ioan Nelu Munteanu, care este şi el tot primar, tot de la PSD, numai că în localitatea învecinată: Frumuşiţa.

Lenuţa Munteanu, primăriţa de la Folteşti FOTO Arhiva Adevărul

Nici în privinţa modului cum a cheltuit în ultimii ani banii publici ai comunei, Lenuţa Munteanu nu stă tocmai bine. Din raportul de control încheiat de inspectorii Curţii de Conturi în 10 noiembrie 2017, cu privire la execuţia bugetară pe perioada 2014-2016, rezultă că la Primăria Folteşti a existat un adevărat haos administrativ.
Abaterile financiare găsite de Curtea de Conturi la ultimul control se ridică la 5,8 milioane de lei, adică aproximativ 60% din bugetul anual al localităţii, iar unele dintre cheltuielile ilegale efectuate sunt de natură să trezească, dincolo de revoltă, zâmbete.

Inspectorii au constat că din bugetul local s-au tocat bani (suma nu este foarte mare, dar relevantă, respectiv circa 18.000 de lei) pentru a se cumpăra flori, mărţişoare, ciocolată sau alte cadouri oferite ilegal angajaţilor primăriei. De asemenea, bonificaţiile plătite de Paşte, Crăciun şi Ziua Femeii au fost considerate în contradicţie cu prevederile legale.

Situaţia este complicată şi în ceea ce priveşte gestiunea veniturilor comunei. Astfel, s-a stabilit că venituri de 791.000 de lei nu au fost realizate din neglijenţa aparatului administrativ, care nu a urmărit încasarea tarifului pentru apa potabilă consumată de locuitori şi nici a chiriei pentru păşuni. Mai pe înţelesul tuturor, pentru o parte importantă dintre locuitorii comunei apa a fost gratis, iar păşunea fără taxă.

Şi o firmă privată, Planoil SRL Bucureşti (aflată în faliment), a beneficiat de bunăvoiţa ilegală a primăriei de la Folteşti. Entitatea publică a omis să se înscrie la masa credală, motiv pentru care a fost decăzută din drepturi pentru suma de 90.000 de lei, pe care firma amintită i-o datora.

Nici salariile angajaţilor şi indemnizaţiile consilierilor locali n-au fost calculate şi impozitate conform legii, rezultând o abatere financiară de 58.000 de lei. De asemenea, funcţionarea Serviciului public pe probleme de agricultură (o găselniţă din anul 2000 a mai multor primari, prin care s-a încercat scoaterea unor cheltuieli salariale în afara controlului CL) s-a dovedit o catastrofă, dat fiind că entitatea nu a ţinut evidenţă contabilă distinctă, nu a calculat TVA şi alte taxe şi impozite datorate.

Singura „realizare” notabilă a amintitului serviciu a fost cumpărarea de dulciuri în valoare de 10.000 de lei, dar cu încălcarea prevederilor legale, motiv pentru care bani vor fi imputaţi persoanelor responsabile. Respectivele dulciuri ar fi ajuns, se pare, la elevii din comună, ca pungi de Crăciun oferite de primăriţă, dar şi la angajaţii primăriei.

Necondordanţe grave, în sumă de 5,6 milioane de lei, au fost găsite, de asemenea, în ceea ce priveşte gestiunea investiţiilor şi a mijloacelor fixe. Primăriţa Lenuţa Munteanu a contestat raportul Curţii de Conturi, motivând că unele dintre lucrurile consemnate în document sunt exagerate.