Minunile tehnologice realizate de Anghel Saligny în porturile Galați-Brăila. Premiera mondială în domeniul construcțiilor
0Silozurile de cereale din Galați și Brăila sau magazia de grâne, cum li se spuneau, sunt declarate monumente istorice şi fac parte din rândul comorilor de patrimoniu tehnic şi industrial local.
Bazându-se pe o serie de invenţii şi inovaţii proprii, Anghel Saligny a construit, pentru prima oară în lume, un siloz din beton armat. Potrivit concepției marelui inginer, fiecare siloz cuprinde 250 compartimente din beton armat, cu o capacitate totală de 25.000- 30.000 tone de cereale.
Inginerul român a reușit să conceapă o tehnologie prin care silozurile puteau să fie încărcate, dar și descărcate, în același timp.
Inginerul Anghel Saligny a construit, în premiera mondială, silozurile din beton armat, de la Galați și Brăila (gemene) la numai două decenii după ce francezul Joseph Monier (1823 - 1906) obținuse, în 1867, primul brevet pentru elemente de construcții (grinzi, plăci, stâlpi) din beton armat, acest material puțin studiat în acele timpuri, potrivit Wikipedia.
În prezent, silozul de cereale, minunea tehnologică realizată de inginerul Anghel Saligny, la Galați, este transformat în centru operațional pentru cerealele aduse din Ucraina. Astfel, vagoanele cu cereale din Ucraina intră direct în silozul de cereale din Port pe linia cu ecartament larg, iar din Siloz pleacă garniturile încărcate cu cereale, pe linia cu ecartament normal, european. Prima navă cu cereale din Ucraina a ajuns în Portul Galați la începutul lunii septembrie.
Silozurile construite din beton armat, o premieră!
Potrivit istoricului Ioan Munteanu, istoria oraşului Brăila s-a identificat, timp de sute de ani, cu istoria portului, a cărui europenizare a început de abia în 1883. S-au construit docurile cuprinzând un întreg complex de cheiuri şi dane, silozuri şi magazii, rezervoare de petrol, căi ferate şi şosele, precum şi un bazin de iernat pentru vase.
„Silozurile de lângă Bazinul docurilor au fost construite între anii 1887-1 septembrie 1891. Şef al serviciului construirii docurilor din Brăila şi din Galaţi a fost ing. Anghel Saligny, părintele podului de la Cernavoda, iar şefi de şantier, ing. Iarca şi Sion. La executarea lor au participat firme olandeze, germane, franceze şi române. Sistemul s-a întrebuinţat prima dată în America de Nord, extinzându-se apoi în Europa, în Germania şi Rusia, unde staţiile de cale ferată erau prevăzute cu silozuri”, scrie istoricul Ioan Munteanu în „Monumentele istorice ale oraşului Brăila”.
Potrivit sursei citate, faţă de magaziile cu etaje, cele cu silozuri conservă mai bine grânele, asigurând o manipulare mai comodă şi o economie considerabilă a spaţiului construit.
„Construcţia silozurilor a reprezentat o operaţie deosebit de dificilă, alegerea materialului trecând prin patru faze. Un jurnal al Consiliului de Miniştri prescria fierul ca material de construcţie. În urma studiilor, s-a renunţat la fier, fiind înlocuit prin cărămidă, cărămida prin beton simplu, în final recurgându-se la plăci de beton, sistemul Joseph Mo(u)nier, intrat în practică de-abia în 1887. Astăzi, vorbim de beton armat, introdus în construcţia silozurilor brăilene, pentru prima dată în ţară, de Anghel Saligny”, relatează istoricul Ioan Munteanu în „Monumentele istorice ale oraşului Brăila”.
În perioada interbelică, de la Brăila se exportau anual în jur de 400.000 de tone de tone de cereale. După Revoluție, silozurile au fost abandonate și lăsate să se degradeze.
Inginerul Anghel Saligny s-a născut pe 19 aprilie 1854, în localitatea Şerbăneşti, din judeţul Galaţi. El este considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea şi construcţia podurilor şi silozurilor cu structură metalică și beton armat.
Lucrarea sa cea mai importantă este proiectarea în 1888 și construcția între 1890 - 1895 a podului peste Dunăre de la Cernavodă. La acea vreme, era cel mai lung din Europa și printre cele mai importante poduri metalice cu deschidere mare din lume.
.
Se încarcă comentariile...
