Mănăstirea Lacu Sărat, oază de liniște cu hramul Sfântul Pantelimon, ocrotitorul și vindecătorul bolnavilor
0Mănăstirea „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon" din staţiunea Lacu Sărat (Brăila) îşi cinsteşte joi, 27 iulie 2023, patronul spiritual. Sute de pelerini și enoriași vin la lăcașul de cult pentru a se ruga la „ocrotitorul şi vindecătorul bolnavilor”.
Situată la şase kilometri depărtare de municipiul Brăila, Mănăstirea „Sfântul Mare Muceanic Pantelimon" din stațiunea Lacu Sărat a fost fondată pe 27 iulie 1996, fiind cea mai nouă mănăstire din judeţul Brăila. Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a sfinţit locul şi a pus piatra de temelie a bisericii.
„Într-o localitate binecuvântată de Dumnezeu cu daruri natural vindecătoare, în vecinătatea centrului de tratament balneoclimateric, se alătură centrul spiritual de vindecare a durerilor şi bolilor sufleteşti, Sfânta Mănăstire Sf. Pantelimon. Astfel, bolnavii vor deveni pelerini spre mângâierea lor duhovnicească, spre întărirea în credinţă si spre mai multă nădejde în mila şi ajutorul Mântuitorului Iisus Hristos“, scrie pe site-ul Arhiepiscopiei Dunării de Jos.
Biserica din lemn, în stil maramureşean
Biserica mănăstirii este realizată din lemn, în stil maramureşean, cu o turlă-clopotniţă, care se ridică până la înălţimea de 24 metri. La interior, biserica este decorată cu icoane pictate. În custodia mănăstirii se află nouă icoane din secolul al XIX-lea.
La 27 iulie 1999 s-a sfinţit biserica mănăstirii, cu hramul „Sfântul Mucenic şi Doctor fără de arginţi Pantelimon”, ocrotitorul şi vindecătorul bolnavilor, şi s-a inaugurat şi corpul de chilii al mănăstirii.
În documentul de sfinţire se precizează: „Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh s-a ales loc în centrul parcului staţiunii balneoclimaterice Lacu-Sărat, oraşul Brăila, şi s-a întemeiat pe el mănăstire, căreia i s-a oferit drept hram protector pe Sfântul Mucenic şi Doctor fără de arginţi Pantelimon, ocrotitorul şi vindecătorul bolnavilor”.
Potrivit Ahiepiscopiei Dunării de Jos, aşezământul monahal a fost binecuvântat, de-a lungul timpului, prin aducerea sfintelor moaşte ale Sfinţilor Dasie şi Emilian de la Durostor, Nectarie de Eghina, Sofronie al Ierusalimului.
De asemenea, în 2009 s-a bucurat de vizita Sanctităţii Sale Bartolomeu I, a Patriarhului Teoctist al României, a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi a altor personalităţi ale vieţii religioase şi civile din ţară şi de peste hotare.
Din anul 2016, în cadrul mănăstirii s-a înființat şi un muzeu cu o impresionantă colecţie etnografică, cu peste 3000 de obiecte, unele dintre acestea cu o vechime de peste 200 de ani. Muzeul deține o oală din lut pentru borș, veche de peste 160 de ani, dar şi o masă şi un scaun de aceeaşi vârstă.
De asemenea, muzeul mai deține un almanah al satelor de la 1914, în care sunt poezii dedicate familiei regale.
În prezent, obştea mănăstirii ”Sfântul Pantelimon” - Lacu Sărat este formată din șapte măicuțe, stareţă fiind stavrofora Pantelimona Corjos.
Lacu Sărat, Techirghiolul Brăilei
Lacu Sărat, „Picior de Paris” sau „Perla Bărăganului” din Brăila, era încă din perioada interbelică o oază de sănătate şi relaxare, nămolul său vindecător fiind cunoscut în toată țara și chiar Europa.
Datorită conţinutului ridicat de iod, rezultat în urma descompunerii anaerobe a unei specii de nevertebrate, „artemia salinas”, nămolul rezultat ameliorează zeci de afecţiuni. Lacul conţine importante rezerve de nămol sapropelic şi de apă minerală hipertonică, cu compuşi ai sulfului, clorului, magneziului şi bromului, cu mineralizare de 70-84 grame la litru. Sărurile cuprinse sunt foarte complexe: cloruri, ioduri, sulfaţi, fosfaţi.
Turcii își vindecau caii bolnavi
Istoricii spun că, după transformarea Brăilei în raia turcească, în anul 1538, turcii foloseau lacul pentru a-şi scălda caii ce aveau oasele anchilozate de bătrâneţe, ca şi pe cei bolnavi de râie şi de răpciugă.
„Ar fi fost deci o scăldătoare pentru cai, întocmai ca şi Techirghiolul, despre ale cărui proprietăţi curative legenda spune că au fost <experimentate> pentru prima oară pe gloaba turcului care şi-a transmis numele ghiolului vindecător. Era interzisă scăldarea vitelor în lac, ca şi extragerea sării. Paza lacului revenea locuitorilor din Chiscani, scutiţi în compensaţie de alte biruri. Vegheau să nu se scalde în lac decât talanii turceşti!”, scrie istoricul Ioan Munteanu în cartea sa „Lacu Sărat - Istoricul Stațiunii”.
Lacu Sărat a început să fie recomandat şi de medici, mai ales de cei din Capitală. Astfel, în anul 1921 se cunoşteau foarte bine atât proprietăţile curative ale nămolului, cât şi bolile ce puteau fi tratate la lac, sub supravegherea medicilor.
Este vorba de afecţiunile reumatismale, afecţiunile traumatice, artritele, scrofuloza, tuberculoza localizată, bolile sistemului nervos, ale măduvei spinării, albuminuria, sifilisul, dermatozele (psoriazisul în primul rând), „boli de femei”, paralizia infantilă și scleroza.
Se încarcă comentariile...
