Eroul unionist care a scris minunata poezie „Limba noastră”, comemorat în satul unde a slujit ultima oară

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Alexei Mateevici FOTO Muzeul de Istorie Galaţi
Alexei Mateevici FOTO Muzeul de Istorie Galaţi

Preotul Alexei Mateevici a însoţit pe linia întâi de luptă soldaţii ruşi şi români în zona de front: Cosmeşti - Movileni - Podoleni - Tecuci, oficiind slujbele specifice condiţiilor de luptă. Istoricii au descoperit că ultima oară, înainte de a muri de tifos, a slujit în biserica din satul Podoleni (judeţul Galaţi).

În data de 11 noiembrie 2018, exact în ziua când s-au împlinit o sută de ani de la încetarea ostilităţilor pe câmpurile de luptă în primul război mondial, Protoieria Tecuci a organizat în parohia Podoleni, judeţul Galaţi, comemorarea preotului militar Alexei Mateevici.

Dintr-o scrisoare adresată familiei sale la data de 12 martie 1917, reiese faptul că preotul a slujit în biserica parohiei Podoleni, în primăvara anului 1917, aceasta fiind de fapt ultima biserică în care a slujit eroul unionist înainte de a muri de tifos.

Preotul Alexei Mateevici a însoţit pe linia întâi de luptă soldaţii ruşi şi români în zona de front: Cosmeşti - Movileni - Podoleni - Tecuci, oficiind slujbele specifice condiţiilor de luptă, susţinând în acelaşi timp entuziasmul şi eroismul ostaşilor până la jertfa supremă.

Născut în localitatea Căuşeni din Basarabia, Alexei Mateevici a plecat la Domnul într-un spital din Chişinău la vârsta de numai 29 de ani în urma contactării pe front a unei boli grele (tifos). El a fost dus în Basarabia natală în stare foarte gravă, ca o ultimă dorinţă..

A fost cel care a lăsat literaturii române, printre frumoasele poezii, şi poemul ”Limba noastră”, care din 1995 este textul imnului de stat al Republicii Moldova.

Programul dedicat comemorării acestui preot-poet a debutat în biserica parohiei Podoleni, cu oficierea Acatistului Sfântului Mare Mucenic Mina de către pc. pr. Gheorghe Joghiu, protoiereu de Tecuci, împreună cu un sobor de preoţi din cadrul protopopiatului, în prezenţa unui număr mare de enoriaşi şi elevi îmbrăcaţi în portul popular.

După acatist a fost săvârşită o slujbă de pomenire pentru eroii jertfiţi pe câmpurile de luptă şi pentru făuritorii unităţii naţionale.

În continuare, în casa praznicală din curtea bisericii, mai mulţi elevi din localităţile Barcea, Lieşti şi Movilenii de Sus, au susţinut un program cu poezii şi cântece partriotice, iar profesorul pensionar Ştefan Andronache din Tecuci a prezentat cartea ”Alexei Mateevici - scrisori de pe front”, pe care o semnează ca autor  în 2017 şi în care arată legătura preotului militar poet cu parohia Podoleni.

Toţi cei prezenţi la eveniment au avut posibilitatea de a vedea mai multe materiale foto-documentare din primul război mondial ce îl înfăţişează pe preotul Alexei Mateevici în mijlocul ostaşilor pe front, dar şi imagini de la Marea Adunare de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918.

Limba noastră

Limba noastră-i o comoară

În adâncuri înfundată

Un şirag de piatră rară

Pe moşie revărsată.

Limba noastră-i foc ce arde

Într-un neam, ce fără veste

S-a trezit din somn de moarte

Ca viteazul din poveste.

Limba noastră-i numai cântec,

Doina dorurilor noastre,

Roi de fulgere, ce spintec

Nouri negri, zări albastre.

Limba noastră-i graiul pâinii,

Când de vânt se mişcă vara;

In rostirea ei bătrânii

Cu sudori sfinţit-au ţara.

Limba noastră-i frunză verde,

Zbuciumul din codrii veşnici,

Nistrul lin, ce-n valuri pierde

Ai luceferilor sfeşnici.

Limba noastră-i vechi izvoade.

Povestiri din alte vremuri;

Şi citindu-le 'nşirate, -

Te-nfiori adânc şi tremuri.

Limba noastră îi aleasă

Să ridice slava-n ceruri,

Să ne spuie-n hram şi-acasă

Veşnicele adevăruri.

Limba noastra-i limbă sfântă,

Limba vechilor cazanii,

Care o plâng şi care o cântă

Pe la vatra lor ţăranii.

Înviaţi-vă dar graiul,

Ruginit de multă vreme,

Stergeţi slinul, mucegaiul

Al uitării 'n care geme.

Strângeţi piatra lucitoare

Ce din soare se aprinde -

Şi-ţi avea în revărsare

Un potop nou de cuvinte.

Nu veţi plânge-atunci amarnic,

Că vi-i limba prea săracă,

Şi-ţi vedea, cât îi de darnic

Graiul ţării noastre dragă.

Răsări-va o comoară

În adâncuri înfundată,

Un şirag de piatră rară

Pe moşie revărsată.

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite