De ce se pune grâu la încolţit de Sfântul Andrei. Explicaţiile specialiştilor despre acest obicei străbun
0Tradiţia punerii grâului la încolţit în ziua Sfântului Andrei (pe 30 noiembrie a fiecărui an) este prezentă în tot spaţiul est-european şi este veche de peste 3.000 de ani, fiind preluată de creştini din religiile mai vechi.
Revine în actualitate, zilele acestea, o tradiţie milenară a popoarelor est-europene: punerea la încolţit a grâului, pentru a celebra, spune creştinii, sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, sau pentru a marca, spun ceilalţi, începutul iernii. Oricare-ar fi resortul interior care-i determină pe oameni să ţină tradiţia, este bine să ştiţi câteva lucruri legate de obicei.
Vom încerca să desluşim, cu ajutorul unor specialişti din mai multe domenii, de ce, cum, unde şi când se pune grâul la încolţit, astfel încât treaba să iasă aşa cum trebuie.
De ce se pune grâu la încolţit de Sfântul Andrei
În primul rând, se cuvine să spunem că ziua Sfântului Andrei este momentul cu cele mai multe superstiţii la români. Etnologii Gheorghe F. Ciauşanu şi Tudor Pamfile (doi dintre cei mai cunoscuţi cercetători în domeniu) au dedicat obiceiurile de „Sântandrei” sute de pagini, iar din fiecare zonă a României răzbat particularităţi care dau unicitate spaţiului românesc.
Potrivit credinţei populare româneşti, grâul este considerat un simbol al belşugului, al prosperităţii. Indiferent că vorbim de tradiţia păgână sau cea religioasă, această plantă este văzută ca sursa vieţii, deoarece din grâu se face pâine, iar aceasta este de câteva mii de ani mâncarea de bază a oamenilor.
Conform tradiţiei, punerea de grâu la încolţit de Sfântul Andrei aduce noroc şi belşug în casă, dar este şi o metodă de a vedea cum va fi anul următor. În noaptea de revelion se verifică grâul pus la încolţit de Sfântul Andrei şi, în funcţie de cum creşte acesta, persoana care l-a pus la încolţit va avea sau nu noroc material, belşug şi împliniri. De asemenea, credinţa populară spune că grâul des şi înalt anunţă un an rodnic.
Din punct de vedere religios, grâul este simbolul vieţii care biruieşte moartea şi, deci, un simbol divin, însă mai există şi o a treia abordare, dată de agronomi.
„În calendarul agricol iudaic, de unde avem de fapt acest obicei, grâul se semăna, de fapt, undeva către începutul lunii ianuarie. Această punere la încolţit avea rolul de a verifica, de fapt, germinaţia boabelor. Dacă încolţea bine, se semăna o cantitate mai mică la metrul pătrat, dar dacă încolţea prost se punea mai mult, ca să existe siguranţa recoltei”, a explicat, pentru „Adevărul”, agronomul Pavel Mocanu.
Acesta ne-a mai spus că obiceiul a mai rămas cumva şi în tradiţia agronomilor din România, care prin ianuarie şi februarie iau probe de sol (se numesc „monoliţi”) cu tot cu grâul semănat în toamnă şi răsărit, pentru a le ţine în interior, la căldură, în scopul de a monitoriza evoluţia plantelor: grad de germinaţie, diverse carenţe în substanţe nutritive, boli potenţiale samd.
Când se pune la încolţit grâul
Potrivit tradiţiilor româneşti, cel mai frecvent, grâul se pune la încolţit în ziua de 30 noiembrie, cea în care românii îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei. „Dacă este, însă, să respectăm întrutotul tradiţia, grâul se pune la încolţit chiar în prima oră a zilei Sfântului Andrei. Gospodarii se trezeau la miezul nopţii - căci pe atunci ora de culcare era pe la 7,00-8,00 seara, nu ca acum - să îndeplinea tradiţia”, explică folcloristul Paul Buţă.
Pe de altă parte, se consideră că momentul cel mai comod al zilei pentru a pune grâul la încolţit este seara zilei de 30 noiembrie, atunci când toată lumea este acasă şi fiecare membru al familiei poate să îşi pregătească propriul vas, aşa cum cere superstiţia.
În unele zone, grâul se pune la încolţit în ajunul lui Sfântul Andrei, fiind o tradiţie care vine „la pachet” şi cu altele, cum ar fi atârnatul de funii de usturoi la ferestre sau deasupra pătuţului copiilor mici, „pentru a alunga, moroii, vârcolacii şi duhurile rele” (am citat din Gheorghe F. Ciauşanu).
Cum se pune grâul la încolţit
Grâul se pune la încolţit în casă, într-un vas cu deschidere largă sau într-un ghiveci, vas de sticlă cu deschidere mare sau chiar o farfurie adâncă. Există două variaţiuni ale tradiţiei. Potrivit uneia dintre acestea, fiecare membru al familiei trebuie să-şi pună propriul vas cu grâu la încolţit. O altă variantă este că toată lumea trebuie să contribuie la un vas comun, al întregii familii.
În principiu, grâul se pune în pământ, dar se poate folosi şi vată sau un burete. În principiu, e simplu: se pune un strat de pământ de 1-3 centimetri pe fundul recipientului, apoi se presară boabele de grâu şi se acoperă cu încă un strat subţire de pământ (circa 1 centimetru). Evident, se umezeşte pământul, cu un pic de apă, având grijă să nu fie mocirlit.
Unde se pune grâul la încolţit de Sfântul Andrei
După ce acesta a fost semănat, vasul se pune pe pervazul geamului, într-un loc cu multă lumină. Este important ca vasul cu grâu să fie aşezat şi într-o încăpere călduroasă pentru a creşte mai repede şi a fi mai bogat.
Este important de ştiut că după ce grâul a încolţit, boabele nu trebuie mişcate, pentru a nu se rupe germenii, lucru care, spun cunoscătorii, ar fi aducător de ghinion.
Vă mai recomandăm şi:
De ce cred românii că orice început cu piciorul stâng le va aduce ghinion
Se încarcă comentariile...
