Cum se prepară celebrele „Oauă Ţărgăsiti“, micul dejun preferat de aromânii de la Dunărea de Jos
0
Pe cât este de simplă reţeta, pe atât este de gustoasă este mâncarea. Preparatul a intrat şi în meniul românilor din sudul Moldovei şi nordul Munteniei, mai ales că gătitul lui durează doar câteva minute.
Bălţile Dunării au fost, de secole, refugiile preferate ale aromânilor care, în perpetua lor transhumanţă, au fost un adevărat vector de transmitere, între diferitele zone ale ţării, de obiceiuri, tradiţii şi chiar reţete de bucate.
Păstrând proporţiile, se poate spune că, înainte de inventarea televizorului şi a radio, aromânii care tranzitau sau locuiau temporar (veniţi cu turmele de oi pentru clima blândă şi suculenta iarbă de baltă) au fost adevărate surse de transmitere a informaţiilor.
Interesant este, însă, că în zona Galaţi-Brăila-Tulcea (la Dunărea de Jos adică), termenul de aromân nici măcar nu există. Celor care provin din amintita etnie sunt numiţi machidoni, iar tradiţia oieritului şi a prepararea caşului sau telemelei le-a rămas la fel de vie ca acum câteva secole , chiar dacă transhumanţa a dispărut.
Însă nu despre istoria machidonilor vom vorbi în articolul de faţă, ci despre una dintre cele mai simple şi gustoase reţete – de fapt un fel de „fusion”, după cum se spune în gastronomia modernă – moştenită de la aromâni.
Se numeşte (recunoaştem, greu de pronunţat), „oauă ţărgăsiti”, este celebră printre aromâni (deşi au împrumutat-o şi foarte mulţi moldoveni, dobrogeni şi munteni) şi am descoperit-o la admirabilul Centru de Studii Proilavia de la Brăila. Dar să purcedem la lucru.
Ingredientele necesare
Un ardei capia roşu (60 g)
O roşie (120 g)
Brânza de oi (50 g)
3 ouă (120 g)
Două linguri de ulei (30 mililitri)
Sare (2g), piper alb (1g), busuioc (1g), eventual după gustul fiecăruia.
Mod de preparare
Ardeiul şi roşia se taie în cubuleţe mici.
Se căleşte în ulei ardeiul până se înmoaie, se adaugă roşiile şi se lasă şi acestea la înmuiat.
Peste compoziţie, se sparg cele trei ouă ca pentru ochiuri şi se presară brânza de oaie (rasă, ori doar sfărâmată) peste întreaga alcătuire.
Se acoperă tigaia cu capac până se fac ochiurile.
Se presară un vârf de cuţit (1g) de piper alb, un vârf de lingură de sare (2g) şi un vârf de linguriţă de busuioc (1g).
„Oauă ţărgăsiti” are ca varietate „Piperchi dinjicati ţărgăsite”, la care ouăle se bat ca pentru omletă înainte de a se adăuga peste legumele trase la tigaie, după cum menţionează cei de la Centrul de Studii Proilavia.
Poftă bună!
Vă mai recomandăm şi:
Pentru că orice dilemă se rezolvă cel mai lesne prin întoarcerea la valorile de bază, am ales pentru cititorii „Adevărul” o reţetă de pască tradiţională din Moldova. Ne-a ajutat să o pricepem şi să o explicăm şi celorlalţi cunoscuta bloggeriţă culinară Gina Bradea, posesoarea unuia dintre cele mai citite portaluri culinare în limba română.
Reţeta cozonacului perfect este un lung prilej de vorbe între gospodine. Însă moldovencele sunt, fără doar şi poate, cele mai aprige în dezbatere, căci, cel puţin în preajma Paştilor, cozonăcăresele pricepute sunt foarte căutate pentru a se mai smulge de la ele un secret (poate chiar Secretul suprem), iar criticii culinari apăruţi ad-hoc, din poporul mâncător de dulciuri, se întrec în a analiza fiecare felie în parte.
Gina Bradea, una dintre cele mai apreciate bloggeriţe de reţete tradiţionale moldoveneşti, şi-a lansat recent o carte-poveste despre arta culinară a românilor. Stabilită de câţiva ani în Italia, românca este un aprig promotor al tradiţiilor şi spune că nimic nu-i mai rău decât să uiţi sfaturile înţelepte ale înaintaşilor.
Se încarcă comentariile...
