Reţeta pentru cea mai bună pască moldovenească. Micile secrete care-i fac gustul ca pe vremea bunicii

0
0
Pasca Ginei Bradea FOTO Gina Bradea
Pasca Ginei Bradea FOTO Gina Bradea

Bloggerul culinar Gina Bradea, care ne-a ajutat în desluşirea reţetei tradiţionale, recomandă ca pasca să aibă la bază aluatul minunatului cozonac moldovenesc. De asemenea, din reţetă nu trebuie să lipsească brânza proaspătă de vaci şi stafidele.

Fără doar şi poate, Paştele fără pască este, la românii care-şi iubesc tradiţiile, cam ca nunta fără lăutari. Minunata şi oarecum complexa prăjitură (căci pasca înglobează caracteristicile mai multor tipuri de dulce moştenite de la străbuni) este, categoric, un „must have” al sărbătorii creştine, alături de cozonac, de ouăle roşii şi de friptura de miel.

Odată ce am stabilit că pasca este pe lista obligatorie a meselor de Paşte, mai rămâne să ne decidem care ar fi cea mai bună reţetă. Nu de alta, dar internetul abundă de sute, dacă nu cumva mii, de variante de pască, unele dezarmant de simple, altele de-a dreptul sofisticate, cu „upgrade” de sorginte franţuzească sau italienească.

Pentru că orice dilemă se rezolvă cel mai lesne prin întoarcerea la valorile de bază, am ales pentru cititorii „Adevărul” o reţetă de pască tradiţională din Moldova. Ne-a ajutat să o pricepem şi să o explicăm şi celorlalţi cunoscuta bloggeriţă culinară Gina Bradea, posesoarea unuia dintre cele mai citite portaluri culinare în limba română: Poftă Bună!.


Ingrediente:

- 300 grame de aluat de cozonac;
- 400 grame de brânză grasă de vaci;
- 50 grame de unt;
- 200 grame de zahăr;
- 100-200 grame de stafide şi/sau fructe confiate;
- Seminţele de la o păstaie de vanilie (sau esenţă);
- 5 ouă (4 pentru umplutură şi unul pentru uns deasupra);
- Sare după gust;
- o lingură de miere.


Aluatul

Fiind vorba de o pască moldovenească tradiţională, aluatul se face exact ca la cozonac. Desigur gusturile pot să difere (la fel şi grija pentru siluetă a fiecăruia), însă Gina Bradea recomandă aluatul bogat în ingrediente pentru cozonacul moldovenesc, a cărui reţetă am prezentat-o în „Adevărul” în ediţiile trecute.

FOTO Gina Bradea.

FOTO Gina Bradea.

În principiu, pentru a fi siguri că nu rămânem cu pasca neterminată,aluatul se face din 500 de grame de făină, după care se cântăresc 300 de grame pentru „pereţii” păştii, restul fiind folosit pentru decoraţiunile de deasupra, dar şi pentru diverse „mărunţişuri” la cuptor (iepuraşi, puişori etc).

Aşezarea aluatului în formă (reţeta are ingredientele calculate pentru o formă rotundă cu un diametru de 28-30 de centimetri) se face astfel încât să se creeze un fel de „castron” pentru umplutură.

„Din jumătate din aluat se face o bilă rotundă, care se întinde foaie subţire şi se pune pe fundul formei, după ce înainte aceasta a fost unsă cu unt şi tapetată cu făină. Restul de aluat se împleteşte ca un şnur şi se pune pe margine formei. Este important să se apese cu mâna un pic aluatul, spre lateral, pentru a se lipi bine de pereţii formei, pentru că va creşte foarte mult, cam de trei ori”, spune Gina Bradea.

Umplutura

Gina recomandă ca, înainte de a face umplutura, brânza proaspătă să fie foarte bine scursă, ţinând-o într-o strecurătoare. De asemenea, stafidele de pun de seara la înmuiat în puţin coniac, pentru a se hidrata şi a căpăta o aromă fantastică.

FOTO Gina Bradea.

FOTO Gina Bradea.

Se amestecă bine brânza, zahărul, untul (înmuiat), ouăle, aromele. Este de preferat un mixer, pentru amestecul să iasă cremos. Apoi, se adaugă stafidele şi/sau fructele confiate, precum şi vanilia, ori alte arome, după gusturile fiecăruia.

Montajul

Amestecul (umplutura) se toarnă în tavă, unde deja am pus aluatul, apoi  se face „capacul” ornamental al păştii. În tradiţia moldovenilor, deasupra umpluturii se pune o cruce făcută din aluat împletit, însă acest element poate fi înlocuit şi cu alte modele, cum ar fi cel al unui trandafir.

FOTO Gina Bradea.

FOTO Gina Bradea.

„Dintr-o bucăţică de aluat am făcut şase biluţe pe care le-am turtit cu podul palmei şi am compus un trandafir, pe care l-am apăsat bine în umplutură. Apoi am făcut şi un şnur din aluat, l-am aplatizat şi am decupat din el, cu un cuţit, un fel de frunze cu margini zimţate, pe care le-am pus deasupra, în jurul trandafirului”, îşi dezvăluie Gina secretele.

După ce toate acestea vor fin gata, pasca se lasă să crească aproximativ 30 de minute.

Coacerea

Înainte de a fi introdusă în cuptor, pasca se unge cu un ou bătut împreună cu o lingură de lapte, pentru a avea un superb luciu.

Pasca Ginei Bradea FOTO Gina Bradea

FOTO Gina Bradea.

Se coace la foc mediu (circa 180 de grade Celsius) pentru aproximativ o oră . „Testul cu scobitoarea rămîne de bază pentru a se confirma dacă pasca s-a copt sau nu. Dacă scobitoarea iese uscată din pască, atunci totul este în regulă”, spune Gina.

Pasca Ginei Bradea FOTO Gina Bradea

FOTO Gina Bradea.

După scoaterea din cuptor mai există un truc pentru a da o „faţă” superbă păştii: cât este foarte fierbinte se unge cu un pic de miere diluată în apă.

Vă mai recomandăm şi:

Secretele cozonacului trântit. Trucurile cu ajutorul cărora moldovencele reuşesc să-l facă pufos şi foarte gustos

O gălăţeancă îi uneşte pe românii din toată lumea cu reţetele ei tradiţionale. „Am gătit un porc întreg în America, prin internet, eu fiind în Italia”

Doi studenţi români au creat salamul dietetic, bogat în proteine cu valoare nutritivă ridicată. Produsul inovator poate revoluţiona industria cărnii

Galaţi


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri