Belele pe Dunăre, la Belene: traficul de mărfuri pe fluviu este din nou blocat pe sectorul administrat de Bulgaria

Convoaie de barje FOTO Arhiva Adevărul

Nivelul apei a scăzut foarte mult, existând segmente în care se poate trece numai prin desfacerea convoaielor de barje, care sunt trecute barjă cu barjă, cu costuri foarte ridicate. În plus, s-au format cozi foarte mari în aval şi în amonte de punctul Belene (nu departe de Giurgiu).

Circulaţia navelor pe sectorul bulgăresc Belene (nu de parte de portul românesc Giurgiu) este din nou afectată de nivelul scăzut al Dunării.

Armatorii români spun că, dincolo de lipsa de precipitaţii, scăderea nivelului Dunării la doar 1,8-2 metri în sectorul Belene are ca principale cauze neimplicarea bulgarilor în curăţarea şenalul navigabil (care pe porţiunea respectivă întră în atribuţiunile lor), dar şi faptul că Hidroelectrica a oprit uzinarea apei la Porţile de Fier 1 şi 2, pentru a conserva stocurile de apă.

Proprietarii de nave mai spun şi că pierd zilnic mii de euro (în medie cam 2.500-3.000 de euro pentru fiecare convoi), deoarece pentru a tranzita amintita porţiune cu ape mici trebuie să desfacă toate convoaiele de barje şi să le treacă barjă cu barjă, ceea ce înseamnă foarte mult timp pierdut, dar şi bani irosiţi, deoarece consumul de carburant creşte foarte mult.

În acest moment, în jurul a 40 de convoaie (fiecare cu 4-6 barje)sunt blocate, unele chiar şi de zece zile, între Olteniţa şi Giurgiu, la kilometrul 456, atât în amonte, cât şi în aval de portul bulgăresc Belene.

Pierderi importante suferă nu doar  transportatorii, ci şi proprietarii sau destinatarii mărfurilor (sunt implicate firme din România, Germania, Asutria, Serbia, Ungaria, dar şi exportatori români din porturile Constanţa şi Galaţi), care-şi văd zădărnicite planurile de aprovizionare.

Bulgarii, ca de obicei, nepăsători

Sectorul amintit al fluviului este, conform tratatelor internaţionale, în administrarea autorităţilor bulgare, care au obligaţia de a draga şenalul navigabil. Acest lucru nu se mai întâmplă, însă, de ani buni, bulgarii nemaiavând nici măcar utilajele necesare pentru această operaţiune.

Zona de pe Dunăre cu probleme

„Potrivit Convenţiei din 1955, segmentul de Dunăre de la kilometrul 375 la 610 este administrat de statul bulgar, iar segmentul de Dunăre de la km 610 la 845, de statul român. Autorităţile bulgare nu reuşesc să asigure adâncimea minimă de navigaţie de 2,5 metri, convoaiele de barje se descompun, trecând pe rând pe culoarele de apă pe care se află cea mai mare adâncime, în caz contrar existând pericolul să eşueze. Sunt blocaje în zonă”, a declarat Dorian Dumitru, directorul Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi.

În vara lui 2016, statul român, la presiunile armatorilor, a alocat bani pentru dragarea sectorului Belene (chiar dacă nu avea această obligaţie), însă deşi pentru moment lucurile s-au rezolvat, ulterior, pe fondul proverbialei indiferenţe a bulgarilor, lucrurile s-au complicat.

„Nisipul scos nu a fost refulat pe mal, aşa că s-au format aluviuni şi există acum încă două puncte critice, la km 456 şi la km 407. Sunt convoaie care stau şi de zece zile, altele stau de cinci, de şapte zile, depinde cum au încărcat”, a declarat armatorul Paul Ivanov.

Armatorii mai spun că oparte din vină o poartă şi Hidroelectrica, dat fiind că nu are niciun sistem de avertizare legat de oprirea uzinării apei la Porţile de Fier 1 şi Porţile de Fier 2. „Când opresc uzinarea, Dunărea scade brusc, cu un metru în două zile. Pe lângă Hidroelectrica, de vină este şi statul român, care ne ia taxe la capacitate maximă pentru tranzitare canal, chiar dacă noi încărcăm la 30 la sută”, a mai spus armatorul.