FOTO Mărturii terifiante din noaptea care a îndurerat România. "Am căzut într-o groapă de 10 - 12 metri adâncime"
0
Vrancea este cea mai importantă zonă seismică a ţării, mai ales prin energia cutremurelor produse aici. Caracteristicile seismelor din Vrancea fac din această regiune una dintre cele mai interesante din lume, ţinând cont de regularitatea cu care se produc pe termen lung.
În medie, în Vrancea au loc 4 - 5 seisme mai importante în fiecare secol, iar istoria a consemnat că cel puţin două în fiecare secol au efecte devastatoare. Cutremurul din noaptea de 10 noiembrie 1940 este unul dintre ele, fiind considerat primul mare seism al României contemporane, în condiţiile în care încă mai sunt în viaţă oameni care au făcut cunoştinţă cu zguduitura care a făcut prăpăd. La ora 3.39, când oamenii dormeau adânc, s-a declanşat seismul care a omorât 1.000 de oameni, alţi 4.000 fiind răniţi, în marea lor majoritate din zona Moldova. Seismul a avut o magnitudine de 7,4 grade Richter, la fel ca cel din 4 martie 1977, cu epicentrul la o adâncime de 133 de kilometri şi s-a resimţit în centrul şi sudul Moldovei, dar şi în Muntenia.
Din cauza contextului în care s-a produs, numărul victimelor nu a fost cunoscut cu exactitate, informaţiile fiind cenzurate în timpul războiului. Specialiştii spun că în oraşul vrâncean Panciu cutremurul a fost resimţit cu o magnitudine de 10 grade Richter, mărturiile oferite ulterior de locuitori ai oraşului fiind edificatoare în condiţiile în care au arătat că au văzut pe cer „scântei şi fâşii luminoase”. Din oraş nu a rămas decât o grămadă de moloz, doar câteva case mai trainic construite rămânând în picioare. Autorităţile locale din oraşul viilor au numărat atunci 42 de morţi şi 76 de răniţi. Arhivele Naţionale-Filiala Vrancea păstrează în depozitele sale câteva fotografii făcute înainte, dar şi după dezastru, precum şi mărturii ale localnicilor despre suferinţa din acea noapte.
„Întuneric beznă, nici strigăte, nici jale”
„Noiembrie 1940, la ora 3,40 minute, câteva zguduiri puternice orizontale şi una verticală, ce ne-au dat părerea că am căzut cu case cu tot într-o groapă de 10 - 12 metri adâncime, zguduiri ce s-au terminat toate. În mai puţin de un minut (45 secunde) au prăbuşit tot oraşul la pământ. Câteva minute în urmă, care cum am putut, am ieşit în stradă. Întuneric beznă, nici strigăte, nici jale. O groază mută în plină beznă, mai lugrubă decât ţipetele şi jelirea, paralizase pe toţi. Felinare stinghere şi lămpi electrice de buzunar apar printre ruine, se învârtesc nesigure în dreapta şi în stânga. Luminile se înmulţesc şi se agită. Gemete şi strigăte de ajutor pornesc din toate părţile, urmate de strigăte şi plânsete ca răspuns. Începe goana după rude, prieteni. Nu se aud decât întrebări scurte şi speriate. Zvonurile trec din gură în gură. Se întinde vestea că avocatul Pintilie, cu soţia şi troncan de fată voinică, sunt striviţi laolaltă; că D-na Doctor Nacu, buna noastră medică, zace cu mâna frântă lângă minunatul ei băieţaş, strivit de-un perete, şi lângă Doctorul Marcel Nacu, soţul, atât de împietrit de durere încât nu-şi simte propriile sale răni; că moaşa Diaconu, cu copilul alături, sunt sufocaţi în pat de tavanul căzut asupra lor; că avocatul Mihalea, a fost şi el zdrobit; şi alţii . . . şi alţii . . . la fel”, scria primarul din Panciu, Ad. Căpăţână, doctor în drept şi farmacist, care a realizat un istoric al oraşului în cuprinsul căruia a fost prezentat şi momentul 10 noiembrie 1940.
La Focşani, în urma cutremurului din 10 noiembrie 1940 au murit 22 de oameni şi 45 au fost răniţi. Un sfert din locuinţele oraşului au fost distruse, alte 25% din imobile fiind avariate. Probleme la infrastructură au suferit şcolile primare şi secundare, iar cursurile au fost suspendate. „Majoritatea bisericilor au fost dărâmate, iar restul avariate serios. La 16 noiembrie, autorităţile locale au întocmit o situaţie a lăcaşurilor de cult din oraş. La acea dată mai existau 5 biserici în care se putea sluji imediat, 14 biserici care necesitau lucrări de consolidare, iar 5 biserici erau dărâmate sau serios compromise şi se propunea demolarea lor. În aceeaşi stare se găseau şi cele 5 temple evreieşti", ne precizează Florin Dîrdală, istoric la Arhivele Naţionale Vrancea.
Autorităţile din Focşani au înştiinţat populaţia că toate conductele de apă din oraş erau sparte şi pentru a preîntâmpina o epidemie oamenii erau sfătuiţi să fiarbă apa. Locuitorii din alte două oraşe, Odobeşti şi Adjud, au avut mai puţin de suferit, la fel şi la Mărăşeşti, dar la 8 km de Focşani, pe şoseaua care trece prin Mândreşti, Răstoaca, Vulturu, Nămoloasa erau crăpături în lungul şoselei, "din care ţâşnea apă fierbinte cu miros de sulf", spun documentele din arhivă.
Cutremurul s-a simţit şi în Bucureşti, unde au existat circa 300 de morţi, majoritatea după prăbuşirea blocului Carlton, structură cu 12 etaje din beton armat, foarte modernă la acea vreme. S-a constatat că hotelul era construit după planuri aduse din Germania, ţară care nu are seismicitatea specifică României. Au mai fost afectate Ateneul Român, Teatrul Naţional, Opera, Banca Naţională, Casa de Depuneri şi Palatul Justiţiei. De asemenea, cutremurul din 10 noiembrie s-a simţit dincolo de Moscova şi Leningrad, până în Caucazia, Asia Mică şi în Sud - Vestul Bulgariei.
Reconstrucţie cu militari
Autorităţile locale au iniţiat chiar de a doua zi eforturi de reconstrucţie a zonelor afectate şi în acest sens au înaintat Ministerului de Interne o listă in care au solicitat urgent bani, comisii de arhitecţi, echipe de zidari, dulgheri, tinichigii. La Focşani, Primăria a anunţat înfiinţarea unui Comitet de ajutorare, unde sinistraţii s-au prezentat să-şi declare numele, domiciliul, pagubele suferite şi greutăţile familiale. Comitetul avea sarcină să analizeze fiecare solicitare şi să decidă, dacă era cazul, cuantumul ajutorului ce va fi acordat.
„Pe perioada cât a funcţionat, acest Comitet a acordat la 264 de sinistraţi un ajutor financiar în valoare de 600.000 lei. Se cerea în mod special verificarea cu atenţie a cererilor primite in acest sens şi favorizarea in primul rând a orfanilor, invalizilor şi văduvelor de război. Ulterior, la solicitările Primăriei şi ca urmare a Ordinului Marelui Stat Major din 16 noiembrie, Corpul 1 de Armată va organiza un detaşament de meseriaşi pentru refacerea clădirilor publice şi particulare care vor fi plătiţi de Prefectură. Garnizoana Focşani a trimis 100 de soldaţi care au început lucrări de dărâmare urgente in cuprinsul oraşului. Este atenţionată Prefectura să organizeze mai bine campania de curăţire a oraşului, întrucât soldaţii distrug materiale ce ar mai putea fi folosite”, mai precizează Florin Dîrdală. Localnicilor le-a trebuit aproape două luni să treacă peste acest cumplit eveniment pentru a-şi putea relua activitatea, dar efectele seismului au fost păstrate încă mult timp.
Ca urmare a nenorocirii care a îndoliat judeţul Putna, actualul judeţ Vrancea de azi, în toamna anului 1940, la o săptămână după seism, zona a fost vizitată de Regele Mihai I, care a împărţit ajutoare sinistraţilor.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Istorie „zguduitoare“: cele mai puternice cutremure care au înspăimântat România
Se încarcă comentariile...
