Imagini inedite din Focşani, de la cutremurul din 4 martie 1977. Strada Mare, distrusă parţial de cele 55 de secunde "zguduitoare"

Strada Mare din Focşani, după cutremurul din 4 martie 1977 Foto: www.focsaniulvechi.ro

În urmă cu 38 de ani, zona seismică Vrancea a produs unul dintre cele mai distrugătoare cutremure care au existat în România, cu peste 1500 de morţi la nivel naţional.

Au trecut 38 de ani de la cutremurul din data de 4 martie 1977, care este păstrat încă viu în mintea celor care au trăit acele groaznice momente de la ora 21.22.

La acea oră de seară şi de început de primăvară, România avea să resimtă din plin forţa cutremurelor vrâncene de mare adâncime, pământul zguduindu-se cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter.

Cel mai mult a avut de suferit Capitala ţării, acolo unde au murit aproximativ 1500 de oameni. Statisticile mai indică faptul că s-au înregistrat alţi 113.000 răniţi, 32.900 locuinţe s-au prăbuşit sau au fost grav avariate, iar 35.000 familii au rămas fără adăpost.

Vrancea a scăpat mai ieftin din seism, cu toate că sute de clădiri au fost afectate grav de pe urma cutremurului. În acea noapte de martie şi-au pierdut viaţa două persoane din judeţ, o femeie din Focşani fiind lovită de o cărămidă în cap, iar un bărbat din Odobeşti a decedat după ce a intrat în comă ca urmare a problemelor cardiace.

Tot din cauza cutremurului, 23 de persoane au fost accidentate, iar alte 246 au primit asistenţă medicală de specialitate.

"Au mai fost  între 20 şi 30 de persoane grav rănite , 59 de locuinţe prăbuşite total sau parţial. Amintim aici cele mai importante : Cofetăria Macul Roşu , Centrul de Librării , Cooperativa Prestarea,  Magazinul Dunărea , Hotelul Vrâncioaia,  Unitatea CEC din str Republicii etc . In timpul seismului, 613 familii au rămas fără adăpost, pagubele  constatate s-au ridicat la  13 000 000 lei şi peste 5000 de locuinţe particulare în întreg judeţul  au fost  avariate", precizează Florin Dîrdală, instoric la Arhivele Naţionale Vrancea.

Evident, presa locală nu a consemnat nimic despre dezastrul din 4 martie 1977, însă operatorul video amator Constantin Balaci a surprins a doua zi după cutremur situaţia din Focşani, materialul video de nouă minute aflându-se în custodia Arhivelor Naţionale-Filiala Vrancea.

Accentul în filmuleţ este pus pe clădirile care nu au rezistat seismului, dar sunt surprinse imagini şi din centrul oraşului, aflat la acel moment încă în construcţie.

La 38 de ani de la cutremur, autorităţile locale spun că nu există motiv de îngrijorare pentru focşăneni încazul producerii unui seism de mare intensitate, întrucât după 4 martie 1977 s-a construit cu responsabilitate.

Primarul Bacinschi spune că avem un oraş sigur

Edilii din Focşani ţin însă să liniştească populaţia, garantând pentru faptul că oraşul are construcţii solide.

„Focşaniul a fost construit pentru gradul 9 de seismicitate. Chiar am rugat ca dacă cineva a intervenit la structura de rezistenţă să putem lua nişte măsuri  şi să refacem structura de rezistenţă aşa cum a fost. Din cele 36.000 de unităţi locative, cât are Focşaniul, 31.000 sunt blocuri. Noi am avut o acţiune de a identifica şi expertiza blocurile construite înainte de 1977. Dar şi înainte de 1977 noi proiectam pentru gradul 9 de seismicitate. Blocurile noastre nu ridică probleme din punctul de vedere al consolidării. În caz de cutremur mare, nu ar trebui să avem probleme. Eu unul garantez pentru ce s-a construit în Focşani”, a spus Decebal Bacinschi, primarul municipiului Focşani.

O singură clădire cu grad seismic I

Singura clădire din Focşani încadrată la grad seismic I este cea a Tribunalului. Alte 70 de clădiri de locuit multietajate au fost expertizate cu gradul seismic II şi III şi pot suporta lucrări de consolidare.

În ultimii 25 de ani, doar două blocuri din Focşani au fost consolidate, acestea fiind blocurile Turn din Cartierul Sud, locuite de funcţionari ai consiliului judeţean, primăriei, magistraţi.

Mai puteţi citi:

Amintiri din infernul de la 4 martie 1977. Cum şi-a salvat o căţeluşă stăpânii de la moarte, prevestind seismul devastator

Cutremurul devastator din 4 martie 1977 trezeşte şi acum fiori. Panica, strigătele de spaimă şi urletele câinilor i-au rămas vii în memorie. Venerabilul avocat Aurel Giurcă spune că trăieşte datorită căţelusei Doggy. Şi el, dar şi soţia sa, Cecilia, au scăpat cu viaţă pentru că aceasta le-a dat un semn.

Cutremurul din 1977, scenele groazei din Bucureşti: bucăţi din trupurile morţilor erau împrăştiate peste tot, iar zeci de clădiri au devenit mormane de moloz

Au trecut 38 de ani de când România a fost zguduită de cutremurul care i-a marcat pe toţi. Pe 4 martie 1977 se scria o pagină neagră din istoria Bucureştiului, atunci când clădiri întregi se prăbuşeau din pricina seismului ce avea să îi sperie pe toţi.