Vătaful călușarilor din Dăbuleni, declarat Tezaur Uman Viu: „Am 70 de ani. Joc cât or mai merge picioarele” VIDEO
0Dumitru Șotorog, vătaful formației de călușari din Dăbuleni declarat de curând Tezaur Uman Viu, joacă de aproape 40 de ani călușul așa cum l-a învățat de la părinți și bunici. „Am 70 de ani. Joc cât or mai merge picioarele”, spune călușarul.
Cetele și formațiile de călușari pe care încă le puteți întâlni în perioada Rusaliilor în satele din sudul țării aduc an de an în actualitate un obicei intrat, cu 19 ani în urmă, în Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO.
Călușarii din vechile vetre călușărești au trecut granița satului și i-au uimit din nou pe craioveni. Invitația la „Alaiul călușului oltenesc”, o manifestare cu o bogată tradiție, le este lansată în fiecare an de Centrul Cultural pentru Conservarea și Promovarea Tradițiilor Dolj, iar printre dansatorii de toate vârstele s-a aflat și Dumitru Șotorog, cel care a primit, cu nici o săptămână în urmă, titlul de Tezaur Uman Viu, ca o recunoaștere a efortului său deosebit de a păstra obiceiul așa cum l-a moștenit.
Este al doilea vătaf din Dolj care primește distincția Tezaur Uman Viu, la 14 ani distanță de la titlul obținut de Nicolae Veleanu, vătaful cetei de călușari din Giurgița, o altă vatră a călușului arhaic, așa cum numește Amelia Etegan, directorul Centrul Cultural pentru Conservarea și Promovarea Tradițiilor Dolj, călușul jucat ca odinioară.
Ce are special călușul încă practicat în Dolj de călușarii din Giurgița, Dăbuleni, Pietroaia sau Coțofeni (din Coțofeni nu au mai ajuns în acest an călușarii la Craiova pentru că mai mulți membri ai cetei sunt plecați la muncă în străinătate), vetre de căluș arhaic, este ritualul rămas nealterat. Călușarii depun jurământul cu două zile înainte de Rusalii și respectă o ordine de ei știută până când vor îngropa din nou steagul sau un alt element distinctiv, conform obiceiului cetei. În tot acest timp, rolul lor este nu doar de a-i încânta pe privitori, ci de a aduce prin ritualul practicat bunăstarea și a-i feri de rele pe cei care-i așteaptă ca odinioară.
„Călușarii știu foarte multe despre esența acestui dans călușăresc. Bine, ei spun foarte puține lucruri, dacă-i întrebați nu vă vor spune foarte multe despre ritual în sine, dar vă vor povesti la ce e bun dansul călușăresc și ritualul de căluș”, spune Amelia Etegan.
„Jucăm de plăcere, nu suntem artiști, nu suntem profesioniști”
Dumitru Șotorog, vătaful formației de călușari din Dăbuleni, spune că a primit cu bucurie vestea decernării titlului de Tezaur Uman Viu. Le mulțumește însă colegilor, pentru că fără ei nu ar fi existat posibilitatea de a se face remarcat.
„Dacă nu erau ei nu luam titlul. Din 1988 joc, am jucat fără întrerupere. De mic copil mi-a plăcut jocul. S-a transmis din tată-n fiu, de la bătrâni. Am mai racolat băieți, s-au mai strâns, mai tineri, mai bătrâni, și am strâns și noi să ducem tradiția orașului Dăbuleni mai departe”, spune vătaful. Îi atrage în formație doar pe cei care vor și pentru care călușul este o plăcere, pentru că altfel nu vor rămâne. Chiar și cei mai tineri au de acum o experiență de doi-trei ani în formație, nu mai sunt începători. Așteaptă cu toții un an întreg Rusaliile și, chiar dacă sunt zile pline, în care efortul fizic este unul deosebit, jucând călușul până noaptea târziu, nu se plâng și o iau a doua zi de la capăt.
„Este o plăcere. Jucăm de plăcere, nu suntem artiști, nu suntem profesioniști. Joc cât oi putea. Deocamdată am 70 ani, cât or mai merge picioarele...”, vorbește vătaful despre viitor.
Mitriță, așa cum i se spune vătafului Dumitru Șotorog, dă alături de călușarii săi și câteva detaliile despre misiunea lor, așa cum au preluat-o de la înaintași.
„Călușul nostru tradițional alungă toate spiritele rele. (...) Oamenii care muncesc în zilele în care jucăm noi, în perioada asta, se ia din căluș. Mulți copii, și mai în vârstă, cad jos din picioare. Și atunci vine călușarul acasă la el și-i facem ritualul ăsta. După ce se termină programul nostru, cel care e căzut jos se scoală și dansează călușul cu noi”, explică vătaful.
Deși călușarii vorbesc puțin despre ritualul în sine, Dumitru Șotorog mai dezvăluie că legătura secretă dintre membrii cetei se face, la Dăbuleni, în vinerea dinaintea Rusaliilor, atunci când „se dezgroapă ciocul (n. red. – un lemn cioplit, purtat de mut la brâu)” și se păstrează vreme de peste o săptămână, când, marțea, trei membri ai cetei vor îngropa ciocul într-un loc secret „pe care nu-l știe nimeni, doar trei călușari știu”.
Cine a mai primit titlul de Tezaur Uman Viu în 2024
Amelia Etegan spune că va continua demersurile necesare pentru ca, în anii următori, și alți păstrători ai jocului nealterat de căluș din Dolj să primească titlul de Tezaur Uman Viu, fie ei vătafi sau simpli călușari, pentru că ce nu trebuie să se piardă este ritualul, dincolo de dansul în sine.
Alături de Dumitru Șotorog au mai primit titlul de Tezaur Uman Viu, din partea Ministerului Culturii, alți 13 creatori și păstrători ai valorilor tradiționale. Iată lista completă:
1.BORȚA Elena, jud. Vâlcea, domeniul: port - realizare piese de port (confecționat, cusut cămăși tradiționale);
2. DOBRILĂ Aurelia, jud. Sibiu, domeniul: port - producere îmbrăcăminte (confecționare port popular, brodat);
3. GÂNGA Dumitru, jud. Botoșani, domeniul: spiritualitate - povestitor și alte asemenea (rapsod);
4. GOGA Ioan, jud. Cluj, domeniul: alte elemente de patrimoniu - (geamgiu);
5. GRAMA Mihai, jud. Mureș, domeniul: albinărit;
6. ILIUȚ Dumitru, Crasna, Ucraina, domeniul: prelucrarea lemnului;
7. MATEȘ Petru, jud. Hunedoara, domeniul: prelucrarea lemnului, confecționare instrumente muzicale;
8. MIHAIU Emil, jud. Cluj, domeniul: spiritualitate - muzică instrumentală tradițională;
9. NEAGU Elena, jud. Galați, domeniul: port - producere îmbrăcăminte (țesut);
10. PUȚI Viorica, jud. Satu Mare, domeniul: port - pieptănătură ocazională (împletitură pentru mirese);
11. ROGOBETE Ana, jud. Mehedinți, domeniul: spiritualitate - interpret (neprofesionist) de muzică vocală tradițională;
12. ȘIMAN Ion, Ucraina (Slatina), domeniul: spiritualitate - interpret de muzică instrumentală tradițională;
13. ȘOTOROG Dumitru, jud. Dolj, domeniul: spiritualitate - dansator (călușar);
14. TĂTAR Teodor, jud. Cluj, domeniul: spiritualitate – dansator.
„Programul vizează identificarea și recunoaşterea la nivel național a celor care sunt creatori și păstrători ai valorilor tradiționale și care fac, prin talentul și efortul lor, dovada caracterului excepțional al performării, fiind capabili să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilității acestuia în cadrul comunităților”, explică Ministerul Culturii care este scopul acordării acestui titlu de către Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.
Se încarcă comentariile...
