Căluşarii care-au uimit-o pe regina Mary a Marii Britanii. Istoria spectacolului ţinut în sala Royal Albert Hall în 1935

Căluşarii din Pădureţi în perioada interbelică FOTO: jurnaluldearges.ro

În vara lui 1935, un grup de căluşari din satul argeşean Pădureţi a făcut senzaţie la un festival internaţional de dansuri populare la Londra, fiind aplaudat la scenă deschisă la celebra sală Royal Albert Hall de însăşi regina Mary a Marii Britanii.

În satul Pădureţi din comuna argeşeană Lunca Corbului exista tradiţia căluşului încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Însă căluşarii de acolo au cunoscut faima internaţională în perioada interbelică.

După cum precizează profesorul de istorie Marius Stoian, „la începutul anului 1935, Institutul de Folclor a primit o invitaţie din partea prestigioasei „Societăţi engleze de dans şi cântec popular”, ca o formaţie de căluşari din România să ia parte la „Concursul internaţional de dansuri populare de la Londra”. Pentru alegerea celui mai bun ansamblu a fost organizat un concurs la Arenele Romane din Parcul Libertăţii din Bucureşti, la care au luat parte cele mai bune echipe de căluşari din ţară.

Juriul a avut o componenţă foarte selectă: Dimitrie Gusti, întemeietorul şcolii româneşti de sociologie din Bucureşti, alături de doi colaboratori ai săi: prof. Constantin Brăiloiu şi Harry Brauner”.

Căluşarii din Pădureţi au întrunit în unanimitate sufragiile juriului, au fost premiaţi şi apoi s-au pregătit săptămâni întregi pentru evenimentul de top de la Londra.

Pe 15 iulie 1935, ansamblul de căluşari din Pădureţi, condus de Constantin Brăiloiu, directorul Institutului de Folclor, şi Harry Brauner, adjunctul său, a plecat cu trenul spre Londra. Pe 20 iulie 1935, după un popas de două zile la Paris, unde au fost admiraţi şi de francezi, căluşarii din Pădureţi au ajuns la Londra, unde au fost întâmpinaţi, pe peronul gării Victoria, de către ambasadorul României la Londra şi de folcloristul englez A.G. Thornton, precum şi de cimpoieri şi dansatori scoţieni. A treia zi de la sosire, pe arena din faimoasa sală „Royal Albert Hall” a început competiţia între cele 42 de echipe de dansatori venite din ţări din Asia, America, Europa, Africa şi Australia. Căluşarii din Pădureţi, în cele 10 minute în care au evoluat, durată reglementară stabilită pentru fiecare joc, în costumele lor total diferite faţă de ale celorlalţi competitori, acompaniaţi de o cobză şi o vioară, au făcut să amuţească sala şi chiar juriul cu dansul lor ameţitor şi încântător. Drept urmare, şa această competiţie internaţională de la Londra, căluşarii din Pădureţi obţin locul I. După acest triumf, ei sunt solicitaţi să mai rămână încă zece zile, interpretând jocurile româneşti pe scena de la „Westminster Hall”. După acest succes răsunător, presa străină, elogiind arta dansatorilor noştri, i-a numit pe căluşarii din Pădureţi „Tigrii Carpaţilor” şi ”Diavolii jocului popular”.

Iată ce scria ziarul „Albina” pe 26 iulie 1935 despre participarea căluşarilor din Pădureţi la festivalul de la Londra: „Zilele acestea, în Capitala Angliei, Londra, a avut loc o mare serbare de jocuri populare. Fiecare ţară a trimis pentru această întrecere pe cei mai mari jucători ţărani, iar aceştia, în faţa Reginei Angliei, care patronează serbarea, şi în faţa tuturor oamenilor de seamă ai Angliei şi a trimişilor celorlalte ţări, au jucat cel mai frumos joc al ţării lor. Ministerul de Externe a găsit cu cale că e bine să ia parte şi ţara noastră la această serbare. Şi s-a adresat Societăţii Compozitorilor Români, care se ocupă cu studierea cântecelor şi jocurilor populare, pentru ca să aleagă cel mai frumos joc şi pe cei buni jucători. Profesorul Const. Brăiloiu a hotărât trimiterea unei echipe de căluşari din Pădureţi, judeţul Argeş. Nici nu se putea alegere mai potrivită. Jocul căluşarilor, cunoscut în multe părţi ale ţării, e unul din cele mai frumoase jocuri româneşti. Păcat însă că nu mai este jucat cum se cuvine, aşa cum îl jucau bătrânii. Mai înainte vreme, Căluşarii vestiţi erau în Ardeal, în ţinutul Târnavelor, dar acum jocul s-a părăsit”.

Din 1935 şi până în 1939, căluşarii din Pădureţi dansează în toată Europa, făcând cunoscut tuturor ţărilor dansul nostru milenar. După izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, se întrerupe şi activitatea ansamblului de căluşari, ea reluându-se abia după 10 ani, în 1949.