Procurorii Elisabeta Drăguţ şi George Bălan, favoriţi la câştigarea alegerilor de la CSM, au mape profesionale controversate

Pe 1 noiembrie va avea loc turul II al alegerilor pentru desemnarea noilor membri ai CSM. În timp ce pe culoarele procuraturii bucureştene se dă ca sigură alegerea lui George Bălan în poziţia de reprezentant în CSM al Parchetelor de pe lângă Curţile de Apel, la Craiova se vorbeşte despre o victorie mai mult ca sigură a Elisabetei Drăguţ. Cei doi favoriţi la câştigarea alegerilor de la CSM au însă mape profesionale cu probleme
Una dintre cele mai comentate situaţii în rândul magistraţilor este aceea a a candidaţilor la câştigarea poziţiei din partea Parchetelor de pe lângă Curţile de Apel. Pentru acest post candidează procurorii George Bălan – Bucureşti, Elena Hach – Braşov, Elisabeta Draguţ – Craiova, Ilie Narita – Alba Iulia, Vasile Mandici – Suceava, Valentin Mirisan – Oradea. Potrivit unor surse credibile din rândul magistraţilor, favoriţi la câştigarea alegerilor de la CSM sunt Elisabeta Draguţ, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi procurorul George Bălan, de la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, fost şef al instituţiei în perioada 2002 - decembrie 2009 şi fost şef al Comisiei de Disciplină în Ministerul Public între 1999 şi 2000.
Numele celor doi procurori sunt însă şi cele mai controversate. Elisabeta Drăguţ este un procuror de numele căruia sunt legate multe controverse şi scandaluri niciodată clarificate, scrie Cotidianul. Faptul că Drăguţ este o protejată a procurorului general al României, Laura Codruţa Kovesi, este o chestiune de notorietate în lumea magistraţilor. De altfel, Laura Kovesi nici nu se străduie prea tare să ascundă acest lucru, ba chiar nu ezită să îi facă campanie electorală Elisabetei Draguţ, în ciuda protestelor celorlalţi procurori competitori în alegerile de la CSM. Elisabeta Drăguţ este cea care l-a reînvestit în funcţia de procuror-şef al Secţiei de Urmărire Penală pe controversatul procuror Gheorghe Covei, unchiul lui Iustin Covei, beizadeaua teribilă care a terorizat Craiova.
Tot în perioada mandatului de procuror general al PCAC (Parchetul Curţii de Apel Craiova) al Elisabetei Drăguţ a avut loc imensul scandal Gorbunov. În mai 2008, infractorul Gorbunov, profitând de slăbiciunile procuraturii şi justiţiei doljene, fusese eliberat de tribunalul din Craiova. Tipic pentru România, complicii lui Gorbunov din Justiţie şi din Procuratură au fost găsiţi nevinovaţi şi au fost reinstalaţi în funcţii, chiar anul acesta. Dosarul lui Ionel Manţog, un alt dosar de răsunet, a fost legat de numele Elisabetei Drăguţ, stârnind valuri de indignare în rândul acelor procurori care consideră că valoarea profesională a doamnei Drăguţ este departe de a îndeplini calităţile cerute pentru un viitor membru al CSM.
Procurorul Bălan, vizat direct în scandalul MISA
De numele procurorului George Bălan se leagă scandalul MISA, mai relatează Cotidianul, episod repus pe tapet chiar de către fostul şef al Parchetului Curţii de Apel Bucureşti, în vara acestui an, atunci când a ieşit la rampă cu dezvăluiri tardive despre presiunile făcute asupra procurorilor de caz de Monica Macovei şi cum s-a implicat fosta ministresă a Justiţiei în achitarea lui Gregorian Bivolaru. George Bălan a condus echipa de procurori care a anchetat cazul MISA şi faptul că, la vremea aceea, a fost acuzat de comiterea a numeroase abuzuri în desfăşurarea investigaţiei.
Numele procurorului George Bălan apare în strânsă legătură şi cu numele unui alt personaj al caracatiţei politice din justiţie, senatorul PSD Cătălin Voicu. Din documentele existente în dosarul Voicu reiese că procurorul Dan Chiujdea, membru CSM şi prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, şi fostul prim-procuror de la acelaşi Parchet Mircea Ene îl cunoscuseră pe senatorul arestat pentru corupţie, prin intermediul procurorului George Bălan, prieten la cataramă cu Voicu.
Potrivit jurnaliştilor de la Cotidianul, colegii lui George Bălan din Parchetul Bucureşti spun că atunci când, în 2005, 2006 sau 2007, ei, procurorii obişnuiţi, semnalau public imixtiunile scandaloase ale Monicăi Macovei în dosarele lor, fostul lor şef tăcea mâlc şi îi lăsa să se bată singuri, aşteptând să se limpezească apele pentru a se putea cocoţa cât mai profitabil pe noul valu al Justiţiei portocalizate.
Viitorii membri ai CSM vor avea activitate permanentă obligatorie
Conform Constituţiei, Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, dintre care 14 (9 judecători şi 5 procurori) aleşi în adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor şi validaţi de Senat, doi reprezentanţi ai societăţii civile, aleşi de Senat, şi trei membri de drept, respectiv ministrul Justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi şi procurorul general al României.
Pe 17 septembrie, magistraţii de la judecătorii, tribunale, curţi de apel şi din parchete şi-au desemnat prin vot reprezentanţii pentru turul II al alegerilor pentru Consiliul Superior al Magistraturii. După acest tur, pe 1 noiembrie vor fi aleşi viitorii membri ai CSM care vor avea un mandat de şase ani. În acest tur preliminar au candidat 50 de magistraţi şi au fost aleşi 33 care vor candida pentru locurile aferente la CSM în turul II. În total sunt înscrişi 53 de magistraţi, 3 fiind de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), dar acestă instanţă are un singur tur de alegeri.





















































