Ziua Marinei, o s─ârb─âtoare de peste un secol: de la familia regal─â la st─âp├ónirea bol┼čevic─â

0
0
Ziua Marinei Colecţie Muzeul Marinei Române
Carol a II-lea la Ziua Marinei Colecţie Muzeul Marinei Române

De peste un secol, Constan┼úa este sufletul manifest─ârilor prilejuite de Ziua Marinei. Dac─â la ├«nceput familia regal─â era cea care d─âdea solemnitate s─ârb─âtorii, dup─â r─âzboi, ├«n Rom├ónia manifesta┼úiile au fost ├«nchinate Zilei Flotei URSS. S─ârb─âtoarea a fost confiscat─â de comuni┼čti p├ón─â ├«n anul 1990.

S─ârb─âtorirea Zilei Marinei este consemnat─â ├«n documente ├«n anul 1902, c├ónd pe navele Marinei Comerciale s-au organizat primele serb─âri marin─âre┼čti. Faptul c─â aceast─â zi s-a s─ârb─âtorit la data de 15 august, de Ziua Adormirii Maicii Domnului, f─âcea s─â creasc─â importan┼úa zilei. Tradi┼úia a f─âcut ca ├«n aceast─â zi cu dubl─â semnifica┼úie s─â fie botezate navele comerciale ┼či militare care intrau ├«n ├«nzestrarea Marinei Rom├óne.┬á

Fast de Ziua Marinei: bal pe apă, serate veneţiene, naufragiul Meduzei  

Organizat─â ├«n toate localit─â┼úile limitrofe apei, la Constan┼úa serbarea avea cel mai mare fast. Aici venea familia regal─â s─â salute marinarii, iar evenimentul era unul de rezonan┼ú─â na┼úional─â. De Ziua Marinei veneau din Capital─â trenuri pline cu excursioni┼čti, dornici s─â participe la manifest─âri.┬á

Despre aceast─â s─ârb─âtoare na┼úional─â ne poveste┼čte Andreea Atanasiu Croitoru, muzeograf la Muzeul Marinei Rom├óne. ├Än urm─â cu un secol, prin adresa cu nr. 6.082 din 6 august 1902, Cristea Georgescu, primarul Constan┼úei se adresa primarilor comunelor urbane re┼čedin┼úe de jude┼ú din toat─â ┼úara, aten┼úion├óndu-i asupra semnifica┼úiei acestei s─ârbatori: ,,Cu ocazia serb─ârii zilei de 15 august a. c. - Sf├ónta Maria -, patroana Marinei, vor avea loc ├«n apele Constan┼úei ┼či pe uscat ni┼čte serb─âri demne de v─âzut precum regale, alerg─âri, serate vene┼úiene, mare bal pe ap─â, b─ârci alegorice, descoperirea Americii, naufragiul Meduzei, corabia Argonautilor ┼či alteleÔÇŁ.┬á

Serenade de mandolin─â ┼či ghitar─â

La 15 august 1902, Ziua Marinei a fost marcat─â la bordul cruci┼čatorului ,,ElisabetaÔÇť printr-un Te-Deum la care a luat parte ┼či ministrul de R─âzboi Dimitrie A. Sturdza, urmat, ├«n dup─â-amiaza ┼či seara aceleia┼či zile, de un banchet ┼či serbarea marin─âreasc─â propriu-zis─â, dat─â ├«n folosul Palatului Invalizilor. Un an mai t├órziu, la regate au participat ┼či b─ârcile vasului de razboi rus ,,PsezuapeÔÇŁ, aflat ├«n vizit─â ├«n portul Constan┼úa.┬á

├Än 1911, serb─ârile au fost organizate de Societatea Marinarilor ,,Regina ElisabetaÔÇŁ. Manifest─ârile au fost deschise pe 14 august, zi ├«n care s-au desfa┼čurat la Constan┼úa cursele de b─ârci cu vele ┼či rame, militare ┼či civile. Premiile au fost asigurate de antreprenorul Cazinoului comunal ┼či de catre compania dramatic─â ÔÇ×DavilaÔÇť. Programul a continuat cu o excursie pe mare cu vaporul ,,├Ämp─âratul TraianÔÇŁ ┼či o serat─â vene┼úian─â.┬á

Ziua Marinei Colecţie Muzeul Marinei Române

Cei prezen┼úi au putut admira focuri de artificii, serenade de mandolin─â ┼či ghitar─â ├«n gondol─â, coruri, dansul matelo┼úilor ┼či dansuri na┼úionale desf─â┼čurate pe un ponton luminat a giorno, apari┼úia de mon┼čtri marini ┼či b─ârci alegorice, ap─ârarea unei cet─â┼úi la coast─â, corabia naufragiat─â, mare bombardament naval ├«ntre o galer─â genovez─â ┼či un torpilor, carnavalul b─ârcilor remorcate ┼či alte evenimente .┬á

Serbarea propriu-zis─â, de a doua zi, a cuprins manevra de salvare a unui vas naufragiat, scafandri la lucru ├«n ap─â ┼či la suprafa┼ú─â, s─ârituri cu bicicletele ├«n mare, cavaleria nautic─â ┼či alerg─âri de cai pe mare, catarg orizontal ┼či vertical cu premii, curse dup─â ra┼úe, curse ├«n ad├óncime pentru scoaterea din ad├óncul m─ârii a diferite obiecte, f─âr─â costum de scafandru, curse de ├«not ┼či, din nou, excursie cu vaporul ,,├Ämp─âratul TraianÔÇŁ.

Serbări în folosul orfanilor de război

La 15 august 1918, la Chilia Veche s-au organizat serb─âri nautice ├«n folosul orfanilor de r─âzboi. Acestea au constat din concursuri de b─ârci de monitoare cu rame, b─ârci de baraj, b─ârci de vedete, lotci pesc─âre┼čti, b─ârci de ┼člepuri. ├Än partea a doua au avut loc jocuri marin─âre┼čti la uscat. ├Än partea a treia s-au desf─â┼čurat curse de ├«not ┼či s─ârituri ├«n ap─â, catargul orizontal cu purcel, goana ┼či v├ón─âtoarea de ra┼úe, explozia unei torpile ┼či alte jocuri marin─âre┼čti. Programul nocturn a inclus aprinderea pavoazului electric, jocuri cu proiectoare, coruri, statui de marmur─â, f├ónt├óni luminoase, serenade ┼či dans.

Ziua Marinei a continuat s─â fascineze opinia public─â ┼či ├«n anii ce au urmat. La 15 august 1937, pentru prima dat─â ├«n istoria Marinei Militare Rom├óne, Fran┼úa, mare prieten─â a Rom├óniei, a trimis la Constan┼úa contratorpilorul ,,VaubanÔÇŁ, pentru a o reprezenta la serb─ârile Zilei Marinei. Un an mai t├órziu, din cauza doliului na┼úional pricinuit de decesul, ├«n ziua de 18 iulie, a M. S. Reginei Maria a Rom├óniei, tradi┼úionalele serb─âri de Ziua Marinei au fost am├ónate pentru data de 8 septembrie - Na┼čterea Maicii Domnului.

Ziua Marinei Colecţie Muzeul Marinei Române

Ziua Flotei U.R.S.S.

├Än anul 1945, la s─ârb─âtoarea marinarilor rom├óni au participat ┼či membrii Comisiei Aliate de Control, at├ót la deschiderea expozi┼úiei Marinei ├«n localul Subsecretariatului de Stat al Marinei din Bucure┼čti, c├ót ┼či pe Lacul Her─âstr─âu, acolo unde, dup─â oficierea unei slujbe religioase, s-a arborat drapelele Rom├óniei ┼či ale Na┼úiunilor Unite ┼či s-a dat startul serb─ârilor nautice.

Între anii 1949-1953, ziua Marinei s-a rezumat la marcarea Zilei Flotei U. R. S. S. în ultima duminică din luna iulie, ceremonialul fiind diminuat ca semnificaţie din cauza intenţiei conducerii Ministerului Apărării Naţionale de a schimba data acestei tradiţionale sărbători naţionale.

Din anii '60, manifest─ârile au dob├óndit v─âdite accente propagandistice ├«n detrimentul ├«nc─ârc─âturii ┬áspirituale ortodoxe. ├Än cadrul ceremonialelor organizate cu prilejul Zilei Marinei, secretari ai organelor centrale de tineret ├«nm├ónau Steagul Ro┼ču al C. C. al U. T. M., ulterior drapelul de Onoare al C.C. al U.T.C., ┼či diplome de onoare organiza┼úiilor ┼či tinerilor marinari frunta┼či ├«n ├«ntrecerea socialist─â.┬á

Din anul 1990, s-a revenit la vechea tradi┼úie a s─ârb─âtorii Sfintei Marii, organiz├óndu-se, at├ót la Constan┼úa, c├ót ┼či ├«n celelalte ora┼če porturi maritime ┼či fluviale evenimente de profil.┬á

V─â mai recomand─âm:

Distrug─âtoarele Rom├óniei, a┼čii Marinei care au ajuns la fier vechi din cauza ru┼čilor. Navele erau mai bine echipate ┼či mai rapide dec├ót cele pe care le avem azi

Basarabia ┼či Transilvania, ÔÇ×lebedeleÔÇť M─ârii Negre. Cum a fost salvat pasagerul Transilvania din m├óna ru┼čilor printr-un joc diplomatic

Via┼úa ├«ntr-un co┼čciug de fier: r─âzboiul, tr─âit ├«n submarinul Delfinul. Nepot de marinar: ÔÇ×Fiecare plecare a bunicului ├«n misiune putea fi ┼či ultimaÔÇť

Suferin┼úele unui ofi┼úer rom├ón ├«n lag─ârul sovietic Oranki. ÔÇ×┼×ocul a fost c├ónd am v─âzut c─âru┼úe trase de rom├óni ├«nh─âma┼úi. Nu a fost o zi ├«n care s─â nu-mi fie foameÔÇť

Aventurile unui ofi┼úer rom├ón: a fugit peste grani┼úe, de frica ru┼čilor, ┼či a lucrat la lansarea primelor filme din seria James Bond

 



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite