Secretele unei afaceri inedite: picturi în săpun natural, realizate de o artistă din Constanţa: „Sunt săpunăreasă, înainte de toate, ca bunica mea“
0
Constănţeanca Diana Surge a moştenit de la bunica sa meşteşugul săpunăritului şi este una dintre puţinele artiste din lume care creează, modelează şi pictează săpunul în numai opt minute, atât cât are la dispoziţie până la solidificarea materiei prime.
La malul mării, acolo unde valurile spală jurămintele scrise pe nisip, cineva a încercat să surprindă efemerul. Siluete delicate, frânturi de gesturi şi peisaje din vis sunt captate în imagini nu mai mari de-o palmă. Aşezate pe suport subţire, uneori de numai câţiva milimetri, imaginile sunt apoi colorate şi sculptate în săpunul născut din frământarea mâinilor. Acesta este talentul aparte al Dianei Surge, o artistă săpunăreasă din Constanţa.
Bunica săpunăreasă, nepoata artistă
Diana Surge este pseudonimul ales de artistă, iar talentul l-a moştenit în familie. Constănţeanca insistă să aşeze lucrurile şi lucrările în cadrul lor corect: „Eu nu sunt pictoriţă. Nu am fost niciodată. Nu ştiu să desenez, de altfel. Eu sunt săpunăreasă, înainte de toate. Aşa a fost şi bunica mea“.
În prima fază, Diana produce săpunul în atelierul său. Este artizanal, făcut din ingrediente organice combinate după reţeta bunicii şi meşteşugite de nepoată. Materialul primeşte, în plus, un parfum discret, dar plăcut, de iasomie, trandafir, scorţişoară, portocale, anason, cuişoare sau lavandă.
Apoi săpunul primeşte şi chip: mici portrete, reproduceri după picturi celebre, de Picasso sau Tonitza,
schiţe fugare. Fiecare este realizat cu migală, în numai opt minute, atât cât are la dispoziţie până la solidificarea materiei prime. Urmează un „descântec“ de 21 de zile, timp în care săpunul pictat trebuie lăsat să-şi asimileze culorile. Abia atunci poate fi scos la iveală, prezentat şi folosit – întâi ca operă de artă şi, dacă acela care-l cumpără se îndură, şi ca produs de igienă. „Unele culori folosite la pictarea săpunurilor, greu de realizat, sunt inventate de mine. Îmi fac săpunurile din uleiuri vegetale presate la rece, pe care le infuzez, tot la rece, cu plante, unturi vegetale, alge, argile. Adaug uleiuri esenţiale pure, pentru catifelarea pielii. Mirosul este adiţional“, explică artista.
Menire descoperită după un atac cerebral
De curând, viziunea artistei românce a fost expusă la Bucureşti şi la Milano, iar străinii, mai ales, s-au dat în vânt după produsele Dianei, al căror preţ porneşte de la 100 de euro şi ajunge la 400-500 de euro. Artista are şi alte idei originale pe care plănuieşte să le transpună în practică: săpunul în mişcare, cel care privit din unghiuri diferite arată imagini diferite; sau sfoara din săpun, despre care spune că este mai rezistentă decât ne-am închipui; sau portretele 3D, pe care a început să le experimenteze.
Bricul Mircea, pictat în săpun Foto Cristina Munteanu
Diana lucrează noaptea şi spune că gândul îi zboară în permanenţă la mare şi la mirosul naturii. Vrea să recupereze timpul în care n-a ştiut că săpunul este menirea ei. A descoperit asta, paradoxal, în urma unui accident vascular cerebral suferit în 2012, care a făcut-o să nu-şi mai poată mişca mâna dreaptă. Când simţurile i-au revenit, Diana Surge a început să dea viaţă materialului, aşa cum făcea odinioară bunica. A renunţat la profesia de contabilă şi trăieşte exclusiv din veniturile aduse de modelarea săpunului.
„Pictez printr-o tehnică specială, inventată de mine. Am încercat mai multe idei, până când a ieşit procedura aceasta unică. Nu folosesc pensule, nu ating săpunul cu mâna. Pictez din aer. La un moment dat voi dezvălui care este tehnica mea, după ce o voi patenta“, spune Diana Surge.
„Lumea să fie atentă la săpunuri, nu la mine“
Diana s-a hotărât abia recent să-şi facă talentul cunoscut. Nu pentru că n-ar fi avut încredere în creaţiile sale, ci pentru că nu avea încredere în ea ca figură publică. A contat încurajarea primită de la o altă constănţeancă, Cristina Munteanu, pasionată de fotografie. Strategia de piaţă aleasă a fost ca artista Diana Surge să devină model, laolaltă cu săpunurile ei.
Până la un punct, imaginile au fost postate pe Facebook, dar o vreme a existat rezerva Dianei de a rămâne anonimă. Pozele romantice redau atmosfera care îi inspiră creaţiile, dar nu dezvăluiau personajul-fantezie care-şi ascundea privirea de obiectivul foto.
Convinsă să apară în public, artista a acceptat s-o facă, dar numai în spatele unor măşti veneţiene, pentru a-şi ascunde emoţiile. „Altfel n-aş fi putut să ies niciodată în faţa lumii, nu aş fi putut fi eu, cea reală. Emoţiile ar fi fost prea mari. Şi am mai vrut ceva: ca lumea să fie atentă la săpunuri, nu la mine“, a explicat Diana.
Apariţia enigmatică a intrigat mediul artistic local, iar săpunăreasa a fost asaltată de cei care îi cereau să spulbere misterul. În câteva luni, cu o colecţie proaspătă de fotografii şi săpunuri, Diana Surge a apărut din nou în faţa publicului. Pozele unde artista îşi arată latura seductivă au fost transpuse în miniaturi din săpun, aşezate pe mici şevalete şi arătate lumii.
Poate faptul că oamenii i-au înţeles arta şi i-au respectat intimitatea în care a ales să se învăluie a determinat-o pe Diana Surge (foto) să înainteze spre lumina reflectoarelor. Vestimentaţia de epocă a fost lăsată să cadă, făcând loc unei ţinute la fel de suavă, dar modernă şi îndrăzneaţă. Masca a coborât de pe faţa artistei, care a avut curaj să se dezvelească de temeri şi de neliniştea că lumea o va judeca greşit.
Artă nerecunoscută ca meserie
Şi mai este un motiv pentru care Diana a hotărât să iasă în lume: vrea cu orice preţ să fie recunoscută meseria de săpunar. În nomenclatorul de meserii, la litera „S“ există „salvator la ştrand“, „salterar“, „săpător de fântâni“, „săpător manual“, „scafandru“... Nimic despre arta săpunarului şi despre cei care fac din artă o meserie.
„Nu mă voi lăsa până nu voi obţine acest lucru - recunoaşterea meseriei de săpunar. O voi face în memoria bunicii mele. Port ani buni în spate, în care «săpunăreasa» nu exista pentru nimeni - pentru că nu avea studii de artă, pentru că nu se înţelegea că apa şi săpunul sunt, de fapt, începutul rafinamentului“, mărturiseşte Diana Surge.
Bricul Mircea, vedeta expoziţiei
Unul dintre săpunurile Dianei Surge, făurit cu gândul la bunicul ei marinar, face parte acum din colecţia Muzeului Marinei din Constanţa. Este vorba despre „Bricul Mircea“, săpunul care închide în el marea, fiind alcătuit din ulei de măsline extravirgin infuzat cu alge, scoici şi apă de mare.
Ce presupune pictura în săpun
În străinătate, soap painting este o tehnică rară, pe care o practică artişti care vor să facă din săpun o mică operă de artă. Culorile sunt picurate cu pipeta pe calupul de săpun încă nesolidificat, apoi sunt amestecate cu un beţişor pentru a crea diferite modele pe faţa şi în corpul săpunului. Tehnica poate fi extinsă şi la haine sau alte obiecte, fiind un exemplu de meşteşug pe care-l poate încerca oricine acasă.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
