Şcoala ideală, în viziunea elevilor de la Constanţa. Materii utile, sistem de notare echitabil, pregătire pentru viaţă
0În esenţă, ce-şi doresc elevii? O şcoală cu informaţii utile pentru viitor - de cultură generală, de cultură civică, de antreprenoriat. O şcoală unde să vină cu plăcere la ore interesante, de la care să plece având cunoştinţe însuşite în mod practic. În fine, o şcoală care să îi pregătească pentru viaţă cu adevărat, care să îi înveţe cum să fie creativi, să se dezvolte, să devină independenţi.
O dezbatere publică a elevilor vizând reforma în educaţie a fost găzduită, în premieră la Constanţa, de o instituţie de învăţământ. Colegiul Mihai Eminescu din Constanţa a reunit marţi, 6 octombrie, în sala de conferinţe, membri ai Asociaţiei Elevilor şi ai Clubului de dezbateri din liceu, precum şi pe invitaţii lor de pe plan local şi central.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi-a trimis un reprezentant la întrunire - pe Albert Craiu, consilierul ministrului Sorin Cîmpeanu pentru problemele elevilor şi studenţilor. Administraţia locală (Primărie, Consiliul Judeţean, Inspectoratul Şcolar Judeţean) şi politicienii care au votul Constanţei au fost reprezentaţi de un singur consilier local - liberalul Radu Bogdan Matei. Învăţământul superior din Constanţa l-a avut ca exponent pe rectorul Universităţii Ovidius, prof. dr. Sorin Rugină.
Dezbaterea publică organizată de elevii din Constanţa, în contextul Zilei Mondiale a Educaţiei, a avut tema „Învăţământul la răscruce - reforma sistemului de educaţie prin ochii elevilor“. Elevii au readus în atenţie principalele coordonate pe care ar trebui, în viziunea lor, să se desfăşoare un învăţământ modern şi eficient în România. Iar viziunea lor a fost împărtăşită, în linii mari, de auditoriul din care au făcut parte activişti ai societăţii civile, sindicalişti, antreprenori.
În esenţă, ce-şi doresc elevii? O şcoală cu informaţii utile pentru viitor - de cultură generală, de cultură civică, de antreprenoriat. O şcoală unde să vină cu plăcere la ore interesante, de la care să plece având cunoştinţe însuşite în mod practic. O şcoală unde nu notele trebuie să fie vânate, ci competiţia cu tine însuţi. În fine, o şcoală care să îi pregătească pentru viaţă cu adevărat, care să îi înveţe cum să fie creativi, să se dezvolte, să devină independenţi. „La absolvire, elevii nu trebuie să se gândească numai unde or să se angajeze - căci ei nu trebuie să fie doar angajaţi, ci angajatori, să creeze locuri de muncă. Trebuie să ne dezvoltăm spiritul antreprenorial“, argumentează Alexandru Manda, liderul Asociaţiei Elevilor din Constanţa.
Opinia elevilor, susţinută de profesorii şi părinţii prezenţi, este că reformarea sistemului de educaţie trebuie făcută o dată şi bine, nu simulată în fiecare an, prin ordonanţe de urgenţă care aduc modificări peste modificări şi au ca rezultat doar bulversarea populaţiei şcolare şi didactice.
În primul rând, reformarea s-ar putea realiza plecând de la finanţarea corespunzătoare a învăţământului şi alocarea celor 6% din PIB (Produsul Intern Brut) cuveniţi Educaţiei. O realocare a fondurilor pe şcoli, în funcţie de specializări, pentru susţinerea învăţământului tehnologic şi vocaţional, ar reaşeza sistemul echităţii de şanse pentru elevi. Administraţii locale cu rol activ (nu politic) în funcţionarea şcolilor pe care le au în grijă ar spori, de asemenea, şansele elevilor la învăţătură. Altfel spus, copiii predispuşi la abandon şcolar ar veni la ore nu doar pentru alocaţia lunară, ci pentru că fără mediul de la şcoală nu ar învăţa ceva cu care să-şi câştige existenţa şi să-şi întreţină chiar familia.
„În primării nu există departament de Educaţie, care să urmărească buna funcţionare a şcolilor. Avem o rată de 40% a abandonului şcolar în mediul rural. Administraţia locală refuză să contribuie la finanţarea complementară prevăzută de lege, refuză să deconteze până şi transportul elevilor navetişti. Este nevoie de o Lege a Educaţiei care să fie aprobată prin consens public-privat, printr-o comisie comună a Parlamentului“, a precizat Alexandru Manda.
Albert Olariu, consilierul ministrului Sorin Cîmpeanu, s-a declarat în principiu de acord cu obiecţiile şi propunerile elevilor din Constanţa. „Am simţit şi eu pe propria-mi piele disfuncţionalităţile sistemului de învăţământ. Trebuie să existe reforma programei şcolare, să fie mai puţine materii impuse şi mai multe materii dorite de elevi. Din păcate, schimbarea liderului unei instituţii aduce după sine şi schimbarea de viziune“, a declarat tânărul consilier referindu-se la instabilitatea de la nivel decizional din Ministerul Educaţiei.
Rectorul Sorin Rugină de la Universitatea Ovidius a arătat că nivelul de pregătire al elevilor se reflectă direct în starea învăţământului universitar. „E nevoie de dinamism, de implicare a tinerei generaţii. Suntem direct interesaţi de promovabilitatea din învăţământul preuniversitar. Bacalaureatul nu trebuie o selecţie, că nu este un concurs, ci un examen, unde trebuie să-ţi testezi cunoştinţele. La facultate, studentul vine la cursuri dacă mesajele sunt bune. Ne bucură că a crescut numărul studenţilor înscrişi în anul I, astfel că Universitatea Ovidius rămâne cea mai mare instituţie de învăţământ superior din sud-estul României, cu 15.000 studenţi“, a menţionat prof. dr. Rugină.
Remus Bălan, inginer auto, antreprenor prezent la dezbatere şi în calitate de părinte, a vorbit despre necesitatea unei noi mentalităţi: „Elevii trebuie să fie motivul devenirii noastre, iar noi să fim instrumentul devenirii lor. Legea Educaţiei trebuie să aibă în vedere interesul elevilor în primul rând. Vin tinerii la mine pentru angajare şi toţi îmi spun «arătaţi-mi ce trebuie să fac, că eu învăţ». Şcoala trebuie să-i înveţe CUM să facă şi nu să li se spună CE să facă. Şcoala trebuie să dezvolte inteligenţa mentală, spirituală şi fizică a elevului. Sunt tineri şi vin deja bolnavi când se angajează, că ei în şcoală nu au avut decât o oră de sport pe săptămână. Nu pot să-i pun să facă niciun efort fizic. Şi vin cu o atitudine păguboasă pentru ei şi pentru societate. Ne raportăm mereu la standarde, fără să vedem evoluţia. Nu trebuie să existe întruna comparaţie! Cum te-ai dezvoltat, copile? Cu ce pot ajuta să creşti? Cu o astfel de abordare ne ajutăm cu toţii“, a mai spus antreprenorul Remus Bălan.
„Elevii au nevoie de o mai bună orientare profesională. Să ajungă unde le place, acolo unde simt ei că sunt buni şi vor performa, vor fi eficienţi ca profesionişti şi fericiţi ca indivizi“, a punctat George Fărăuanu, fondator al Asociaţiei Elevilor din Constanţa, student la Drept la Universitatea Ovidius.
Asociaţia Elevilor din Constanţa este o structură nonguvernamentală care a obţinut o serie de rezultate notabile: recâştigarea locului în consiliul de administraţie al unităţilor şcolare pentru elevii majori din România; decontarea a 50% din transportul în comun al elevilor constănţeni care au fost privaţi de acest drept de administraţia Mazăre; alocarea de buget al municipalităţii din Constanţa pentru bursele şcolare.
Vă mai recomandăm
Radu Mazăre a cedat: Primăria va acorda subvenţie de 50% pentru transportul tuturor elevilor
Radu Mazăre, înfrânt de elevi. O lecţie în 11 paşi dată de juniorii democraţiei
Elevii constănţeni vor primi burse. Edilii au decis alocarea bugetului pentru anul şcolar 2015-2016
Elevii din Constanţa îl iau pe Radu Mazăre la bani mărunţi: „Unde sunt bursele şcolare?“