Romulus Rusan, despre începuturile proiectului de la Sighet: „Oamenii veneau ca spre un loc de confesiune: erau foşti deţinuţi, savanţi trecuţi prin închisori“

IN MEMORIAM La 8 decembrie s-au împlinit doi ani de la moartea lui Romulus Rusan, care, alături de Ana Blandiana, a fondat Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighet.

Romulus Rusan s-a născut la 13 martie 1935, la Alba Iulia, fiind printre membrii fondatori al organizaţiei neguvernamentale Alianţa Civică. Romulus Rusan a fost director în cadrul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, conducând Centrul Internaţional Pentru Studiul Comunismului. A fost căsătorit din anul 1960 cu scriitoarea Ana Blandiana, împreună cu care s-a implicat în construcţia Memorialului de la Sighet. A coordonat colecţia de mărturii. Zeci de cărţi ale rezistenţei l-au avut mentor şi editor. Romulus Rusan a murit la 8 decembrie 2016. 

Despre „Analele Sighet”, Romusul Rusan povestea: „Este prima şi, fără îndoială, cea mai frământată şi originală dintre colecţiile pe care Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului le-a editat, în acei ani învolburaţi ai începutului, când Memorialul Sighet abia lua fiinţă, căutându-şi locul în clădirea închisorii aflată în curs de reconstrucţie. Din echipa de organizatori făceam parte patru-cinci persoane, în schimb participanţii la simpozioanele anuale erau deosebit de numeroşi (între 200 şi 300, nemaivorbind de publicul de sute de oameni, sosit fără să se anunţe din toate direcţiile). Parcurgerea celor 650 kilometri de la Bucureşti se făcea cu autobuze închiriate sau cu trenuri supraaglomerate pentru care trebuiau obţinute vagoane suplimentare direct de la Ministerul Transporturilor. Pentru cei din Chişinău sau Cernăuţi comandam autobuze speciale şi ne ocupam de obţinerea vizelor“.

Oaspeţii veniţi din Anglia, Franţa, Germania, Polonia, Cehia, Slovacia, Norvegia şi din atâtea alte ţări trebuiau aşteptaţi la Aeroportul Otopeni şi apoi conduşi la Gara de Nord, de unde continuau călătoria cu trenul, 12-13 ore, până la Sighet. „Aici, noii sosiţi se înghesuiau de-a valma în hotelul, mereu în reparaţie, din centrul oraşului, câte trei-patru într-o cameră. Sala de conferinţe a Memorialului se afla încă în construcţie, astfel că închiriam în oraş una sau chiar două săli. Pentru ca toţi cei înscrişi în program, în cele 2-3 zile, să aibă acces la microfon, timpul era limitat la zece minute. Microfonul era gardat de două lămpi galbene, care se aprindeau drastic cu zece secunde înaintea întreruperii sonorului. Pe cei ce nesocoteau acest sistem de cartelare a timpului, moderatorul îi întrerupea, cerându-le manuscrisul pentru a fi publicat integral. Dar de multe ori autorii îşi trimiteau comunicarea pusă la punct, revăzută şi adăugită, doar după săptămâni şi chiar luni, ceea ce complica enorm munca editorului.

Cum ne explicăm această atracţie ieşită din comun pe care Sighetul o exercita asupra atâtor oameni? România – despre care toţi ştiau doar că a avut o revoluţie televizată, dar şi o mineriadă sângeroasă – reprezenta pentru străini o atracţie în sine. În acelaşi timp, în România nu exista încă un program de reconstituire a istoriei recente. Sutele de oameni veneau la Sighet ca spre un loc de confesiune. Erau foşti deţinuţi politici, foşti deportaţi, apoi istorici şi savanţi trecuţi ei înşişi prin încercări şi închisori, studenţi şi tineri studioşi fără acces la arhive, dar dorind să ajungă la ele cu o îndărătnicie care azi nu mai există; în sfârşit istorici din ţările vecine sau din Occident. Unii erau mărturisitori, alţii cercetători. Unii aduceau mesaje încurajatoare de la mari personalităţi ale lumii, alţii veneau însoţiţi de alumni la fel de pasionaţi ca ai noştri. Numele lor sunt cuprinse într-o listă alăturată. Se va vedea că, pentru cei zece ani cât au avut loc simpozioanele, nu sunt puţini“, povestea Romulus Rusan despre acea perioadă de început.

„Recensământul populaţiei concentraţionare“, desfăşurat în cadrul Centrului de Studii, relevă o istorie zguduitoare. Nu există categorie socială, etnică, profesională sau confesională care să nu figureze dramatic în această statistică: de la Regele Mihai I la cei 90.000 de ţărani care s-au opus colectivizării, de la magis­traţi la preoţi de toate confesiunile, de la profesori, învăţători, studenţi şi elevi la medici, ingineri, economişti şi istorici, de la meseriaşi şi muncitori la comercianţi şi şoferi. În cele aproape şaizeci de săli de muzeu organizate crono­logic şi tematic în fostele celule ale sinistrului penitenciar, în holurile şi celularul acestuia, precum şi în curţile Memorialului şi în Cimitirul Săracilor, vizitatorii admiră rigoarea ştiinţifică, dar şi operele de artă care îi dau suflet sub deviza: «Atunci când justiţia nu reuşeşte să fie o formă de memorie, memoria singură poate deveni o formă de justiţie»“, se arată în volumul „Istorie, memorie, memorial. Cum se construieşte un miracol“ al Fundaţiei  Academia Civică.

Distincţii

Premiul UNESCO – România pentru toleranţă interetnică şi interconfesională, 1999

Premiul „Adrian Marino” la Salonul Gaudeamus, Cluj, 2002

Premiul revistei „Cuvântul”, Bucureşti, 2006

ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ

Programul editorial

A iniţiat, conceput şi coordonat programul editorial al Fundaţiei Academia Civică. Cărţile editate în cadrul a 7 colecţii, dar şi în afara colecţiilor, totalizează 115 titluri cu peste 46.000 pagini.

Colecţia Analele Sighet

Nr. 1: „Memoria ca formă de justiţie”, editor Romulus Rusan, 360 p., 1994

Nr. 2: „Instaurarea comunismului – între rezistenţă şi represiune”, ed. R.R., 530 p., 1995

Nr. 3: „Anul 1946 – începutul sfârşitului”, ed. R.R., 588 p., 1996

Nr. 4: „Anul 1946 – scrisori şi alte texte”, ed. R.R., 292 p., 1997

Nr. 5: „Anul 1947 – căderea cortinei”, editor R. R, 832 p., 1997

Nr. 6: „Anul 1948 – instituţionalizarea comunismului”, ed. R.R., 924 p., 1998

Nr. 7: „1949-1953 – Mecanismele terorii”, ed. R.R., 942 p., 1999

Nr. 8: „1954-1960. Fluxurile şi refluxurile stalinismului”, ed. R.R., 1006 p., 2000

Nr. 9: „1961-1972. Ţările Europei de Est între speranţele reformei şi realitatea stagnării”, ed. R.R., 870 p., 2001

Nr. 10: „Anii 1973-1989 – Cronica unui sfârşit de sistem”, ed. R.R., 1040 p., 2003

Colecţia Biblioteca Sighet

Nr. 1: Gheorghe Onişoru, „Alianţe şi confruntări între partidele politice din România – 1944-1947”, editor şi prefaţă Romulus Rusan, 296 p., 1996

Nr. 2: Reuben H. Markham, „România sub jugul sovietic”, editor şi postfaţă Romulus Rusan, trad. George Achim et all, 460 p., 1996

Nr. 3: Dan M. Brătianu, „Martor dintr-o ţară încătuşată”, ed. R.R., 124 p., 1996

Nr. 4: „O enigmă care împlineşte şapte ani”, moderator, coordonator şi editor Romulus Rusan, 288 p., 1997

Nr. 5: Marius Lupu, Cornel Nicoară şi Gheorghe Onişoru, „Cu unanimitate de voturi”, ed. R.R., 396 p., 1997

Nr. 6: Maria G. Brătianu, „Gheorghe I. Brătianu – enigma morţii sale”, editor Romulus Rusan, trad. Antonia Constantinescu, studiu Şerban Papacostea, addenda Ion C. (Oni) Brătianu, 162 p., 1997

Nr. 7: Dennis Deletant, „România sub regimul comunist”, editor Romulus Rusan, trad. Delia Răzdolescu, 272 p., 1997

Nr. 8: Gheorghe Onişoru, „România în anii 1944 – 1948. Transformări economice şi realităţi sociale”, editor Romulus Rusan, prefaţă Dumitru Şandru, 200 p., 1998

Nr. 9: Alexandru Raţiu, Gheorghe Pătraşcu, Gheorghe Andreica, Nuţu Roşca, Andrea Dobeş, Ioan Ciupea, Claudiu Secaşiu, „Memoria închisorii Sighet”, coordonator şi editor Romulus Rusan, 268 p., 1999

Nr. 10: „Exerciţii de memorie” (în seria adolescent), editor Romulus Rusan, postfaţă de Ana Blandiana, 289 p., 1999

Nr. 11: Ilie Lazăr, „Amintiri”, editor Romulus Rusan, prefaţă Doru Radosav, 161 p., 2000

Nr. 12: Ion Bălan, „Universul concentraţionar din România în anii 1945-1964”, ed. R.R., 306 p., 2000

Nr. 13: Nicoleta Franck, „De la Iaşi la Geneva, de pe Bahlui pe Leman. Amintiri”, ed. R.R., 177 p., 2000

Nr. 14: Thierry Wolton, „Roşu. Brun. Răul secolului”, editor Romulus Rusan, prefaţă Stéphane Courtois, trad. Micaela Slăvescu, 410 p., 2001

Nr. 15: „Exerciţii de speranţă” (în seria adolescent), editor Romulus Rusan, postfaţă de Ana Blandiana, 289 p., 2001

Nr. 16: „De unde vine extremismul?” (în seria adolescent), editor Romulus Rusan, postfaţă de Ana Blandiana, 260 p., 2001

Nr. 17: „Cum aş vrea să fie familia mea” (în seria adolescent), editor Romulus Rusan, postfaţă de Ana Blandiana, 248 p., 2001

Nr. 18: Alexandru Raţiu, Gheorghe Pătraşcu, Gheorghe Andreica, Ioan Dunca, Nuţu Roşca, Andrea Dobeş, Ioan Ciupea, Claudiu Secaşiu „Memoria închisorii Sighet” (ediţia a II-a revăzută şi adăugită), coordonator şi editor Romulus Rusan, 352 p., 2003

Nr. 19. Sergiu Grossu, „În adâncul abisului”, editor Romulus Rusan, trad. Mioara Izverna, 208 p., 2004

Colecţia Documente

Nr. 1: „Lovitura de stat din 30 decembrie 1947. Preliminarii militare şi consecinţe politice”, documente selectate şi adnotate de Mircea Chiriţoiu, editor Romulus Rusan, prefaţă Florin Constantiniu, 306 p., 1997

Nr. 2: Thomas S. Blanton, „Ce ştia preşedintele Truman despre România?”, editor şi postfaţă Romulus Rusan, trad. Ioana Ieronim et all, 148 p., 1997; ediţia II, 2013

Nr. 3: „Timişoara în arhivele Europei Libere (17-20 decembrie 1989)”, coordonator Miodrag Milin, editor Romulus Rusan, 310 p., 1999

Nr. 4: Helmut Müller-Enbergs, „Agenţii, informatorii şi spionii STASI în Republica Federală Germania”, editor Romulus Rusan, trad. Mihaela Fianu, Raluca Schiau, 256 p, 1999

Nr. 5: „Rezistenţa anticomunistă în munţii Banatului în documente”, coordonator Miodrag Milin, editor Romulus Rusan, 272 p., 2000

Nr. 6: Ulrich Burger, „Misiunea Ethridge în România”, editor şi postfaţă Romulus Rusan, redactor Ioana Boca, studiu introductiv Ulrich Burger, prefaţă Dennis Deletant, trad. Florica Mateiaş şi Raluca Schiau, 396 p., 2000

Nr. 7: Ioana Boca, „1956 – un an de ruptură. România între internaţionalismul proletar şi stalinismul antisovietic”, ed. R.R., 440 p., 2001

Colecţia Istorie orală

Nr. 1: „Bukovski la Sighet”, editor şi prefaţă Romulus Rusan, interviuri  de Armand Goşu şi Anatol Petrencu, trad. Cristina Connolly, 224 p., 2002; ediţia II, 2013

Nr. 2: „Şcoala memoriei. Sighet 2002”, ed. R.R., 382 p., 2002

Nr. 5: „O zi de toamnă, cândva… (15 noiembrie 1987, Braşov)”, moderator al mesei rotunde şi editor Romulus Rusan, 136 p., 2004

Nr. 6: „Şcoala Memoriei 2004”, ed. R.R., 654 p., 2005

Nr. 7: „Cei care au spus NU. Oponenţi şi disidenţi din anii ’70-’80”, moderator al mesei rotunde şi editor Romulus Rusan, 232 p., 2005

Nr. 8: „Şcoala Memoriei 2005”, ed. R.R., 527 p., 2006

Nr. 9: „Şcoala Memoriei 2006”, ed. R.R., 600 p., 2007

Nr. 10: Aristina Pop-Săileanu, „«Să trăiască partizanii până vin americanii!» Povestiri din munţi, din închisoare şi din libertate”, interviu de Liana Petrescu, postdocumentare şi aparat critic Virginia Ion, prefaţă Romulus Rusan, 192 p., 2008

Nr. 11: „Şcoala Memoriei 2007”, ed. R.R., 656 p., 2008

Nr. 14: „Şcoala Memoriei 2008”, ed. R.R., 502 p., 2009

Nr. 15: Constantin Ionaşcu, „Ororile şi farmecul detenţiei” – O convorbire cu Traian Călin Uba, editor Romulus Rusan, 270 p., 2010

Nr. 17: Florea Olteanu, „Un procuror incomod”, interviu de Georgeta Pop urmat de o discuţie între Florea Olteanu şi Cicerone Ioniţoiu moderată de Romulus Rusan, 144 p., 2011

Nr. 19: „O zi de toamnă, cândva… (15 noiembrie 1987 Braşov)”, ediţia a II-a, revizuită şi adăugită, prefaţă Romulus Rusan. Masa rotundă moderată de Romulus Rusan. Interviuri de Andreea Cârstea şi Corina Cimpoieru, 275 p., 2012

Nr. 20: Nistor Man, „Sfinţii pe care i-am întâlnit” – O convorbire cu Traian Călin Uba, ed. R.R., 213 p., 2012

Nr. 21: „Alexandru Zub la Sighet”, editori: Ioana Boca şi Andrea Dobeş, cuvânt introductiv Romulus Rusan, 404 p. cu ilustraţii, 2012

Nr. 26: „Dennis Deletant la Sighet”, editor şi prefaţă Romulus Rusan, 376 p., 2014

Nr. 27: Miltiade Ionescu, „Detenţie totală”, interviuri de: Mihaela Udrescu, Silica Tănase, selecţie de texte: Traian Călin Uba, coordonare şi prefaţă: Romulus Rusan, interviu video de Cristi Puiu, 206 p. (DVD inclus), 2014

Nr. 29: Daniel Popa, „Povestea familiei Motrescu din Vicovu de Jos”, editor şi prefaţă Romulus Rusan, notă asupra ediţiei: Mihaela Udrescu, postdocumentare, aparat critic: Andreea Cârstea,480 p..(cu 26 documente inedite şi 13 fotografii),2015 (seria “Recviem pentru ţăranul român”)

Nr. 30: Gavril Vatamaniuc, „Am fost un om liber. Convorbiri cu Liana Petrescu”, editor Romulus Rusan, postdocumentare, aparat critic Virginia Ion, prefaţă Liana Petrescu, redactor Simona Popescu, 240 p., 2016 (seria „Recviem pentru ţăranul român”)

Nr. 33: Daniel Popa, Pământul tuturor, pământul nimănui. Mărturii despre colectivizarea din Alba, Mureş şi Hunedoara, editor Traian Călin Uba, prefaţă Romulus Rusan, 288 p., 2016 (seria „Recviem pentru ţăranul român”)

Colecţia Ora de Istorie

Nr. 1: Romulus Rusan, „Cronologia şi geografia represiunii comuniste în România – Recensământul populaţiei concentraţionare (1945-1989)”, 2007

Nr. 2: Dr. Nicu Ioniţă, „Psihotrauma de detenţie şi urmările ei”, prefaţă Romulus Rusan, postdocumentare Andreea Cârstea, 144 p., 2008

Nr. 3: Romulus Rusan (coord.), „România în timpul războiului rece. Scurtă cronologie a evenimentelor, instituţiilor şi mentalităţilor (1945-1989)”, 144 p., 2008

Nr. 4: Stéphane Courtois, „Pata oarbă a memoriei europene. 23 august 1939: alianţa sovieto-nazistă”, editor Romulus Rusan, 136 p., 2009 (în română – trad. Denisa Oprea – şi în franceză),

Nr. 5: Thierry Wolton, „De Gaulle şi Moscova”, 111 p., editor Romulus Rusan, trad. Denisa Oprea, 2010

Nr. 6: Romulus Rusan (coord.), colab.: Dennis Deletant, Ştefan Mariţiu, Gheorghe Onişoru, Marius Oprea, Radu Portocală şi Stelian Tănase, „Sfârşiţi odată cu trecutul negru! Sistemul represiv comunist din România”, prefaţă Stéphane Courtois, 159 p., 2010 (în română şi respectiv, în franceză – trad. Micaela Slăvescu şi Radu Portocală)

Nr. 7: Romulus Rusan (coord.), „Morţi fără morminte în Bărăgan”,  colab.: Ioana Boca, Virginia Ion, Andreea Cârstea, Angela Bilcea, , 182 p., 2011

Nr. 8: Romulus Rusan, O discuţie la Masa Tăcerii. Brâncuşi Viu , ediţie revăzută şi adăugită (2016)