„Oameni de poveste ai Constanţei“: Ion Jalea, artistul care a sculptat toată viaţa cu o singură mână
0Primăria Constanţa împreună cu Comunitatea Elenă şi Comunitatea Armeană demarează proiectul „Oamenii de poveste”, în care vor fi evocaţi oamenii care au marcat oraşul de la malul mării.
Începând cu 1 august vor avea loc mai multe evenimente culturale unice, de prezentare a unor importante şi sonore personalităţi ale Constanţei. Joi, începând cu ora 19.00, în faţa Muzeului Ion Jalea situat în apropierea falezei Cazinoului, va fi spusă povestea marelui sculptor de către dr. Doina Păuleanu, director al Muzeului de Artă Constanţa. Lelia Rus Pîrvan, şef secţie a Muzeului de Artă, va prezenta particularităţile şi secretele sculpturilor din muzeu şi ale operei marelui sculptor. Pentru a marca acest eveniment, Muzeul Ion Jalea de pe faleza Constanţei va fi deschis până la ora 21.00.
Artistul-erou
Ion Jalea s-a născut la 19 mai (1 iunie) în comuna Casimcea din judeţul Tulcea. Apoi, familia lui s-a mutat în 1893 într-o zonă cu pământ fertil din zona Cobadinului din Constanţa. Părinţii au hotărât să-l trimită la Gimnaziul din Constanţa pentru continuarea studiilor. Doi ani de secetă I-au lăsat pe părinţi în imposibilitatea de a plăti taxele şi atunci conducerea Gimnaziului a hotărât să-i acorde una din bursele judeţului.
În 1908 a urmat studiile Academiei de Arte Frumoase din Bucureşti, avându-i profesori pe sculptorii Frederik Storck şi Dimitrie Paciurea. Patru ani mai târziu a expus pentru prima dată la Salonul Oficial, lucrările „Cain“, „Remuşcarea“ şi „Nud“. Plecat la Paris, a lucrat sporadic în atelierul lui Auguste Rodin.
În 1917, ca urmare a cererii sale insistente de a fi trimis pe front, Ion Jalea a participat la luptele de la Corbul, Măxineni şi Nămoloasa. La 17 august a fost rănit. Medicii I-au putut salva piciorul, dar nu şi braţul stâng, aflăm din cartea „Artişti dobrogeni“ a Floricăi Cruceru, aflată la Biblioteca Judeţeană I.N. Roman din Constanţa.
Cu toate acestea, artistul constănţean a continuat să creeze opere de artă. În 1937 a obţinut Marele Premiu al Expoziţiei Internaţionale de la Paris.
În 1966 a fost decorat cu Meritul Cultural clasa I pentru lucrarea „Hercule doborând Centaurul“. În acelaşi an a donat oraşului Constanţa o parte importantă din colecţia sa de lucrări.
În 1977, când a împlinit 90 de ani, Ion Jalea este sărbătorit într-o adunare festivă în Sala Dalles. Au fost expuse 51 de lucrări, 10 desene şi 12 fotografii de lucrări de artă monumentală.
În dimineaţa zilei de 7 noiembrie 1983, Ion Jalea s-a stins din viaţă.
Pe 19 martie 2009 are loc ceremonia de inaugurare a copiei în bronz a operei de artă „Arcaş odihnindu-se”, sculptură de Ion Jalea, donaţie a statului român către Curtea de Justiţie din Luxemburg.
Iată cum îl descria Ion Frunzetti pe maestrul Jalea la vârsta de 85 de ani: „Sculptorul mângâie zilnic lutul şi-l preface-n bronz şi mânuieşte unealta ce înlătură din blocul marmurelor tot ce nu-i statuie. Autor de dicţionare de piatră, codificând parolele noastre de recunoaştere ca naţie“.
Opera lui Ion Jalea
Compoziţiile alegorice „Căderea îngerilor” şi „Căderea lui Lucifer”, expuse în 1915 la a XV-a Expoziţie a Tinerimii Artistice.
Monumentul eroilor ceferişti, realizat în 1923 împreună cu Cornel Medrea şi amplasat lângă Gara de Nord din Bucureşti.
Statuia „Lupta lui Hercule cu Centaurul”, amplasată în Parcul Herăstrău din Bucureşti şi datată 1925.
Statuia lui Spiru Haret, dezvelită în 1935 în Bucureşti.
Statuia lui Dumitru Brezulescu, inaugurată în 1936 în localitatea Novaci şi distrusă în 1948.
Bustul lui Mihai Eminescu, amplasat în 1943 în Rotonda scriitorilor în Parcul Cişmigiu din Bucureşti.
Bustul lui Octavian Goga, amplasat în 1943 în Rotonda scriitorilor, în Parcul Cişmigiu din Bucureşti. . După 1944, prezenţa în spaţiul public a unui bust al lui Goga devenise inoportună, astfel că, după ce într-o noapte bustul a fost înlăturat, soclul rămânând gol până când a fost instalat pe el bustul lui Ion Creangă.
Bustul lui Leon Ghelerter, dezvelit în anul 1946, la un an de la moartea acestuia, în curtea spitalului „Iubirea de Oameni” din Bucureşti.
Statuia lui George Enescu, dezvelită în 1971 şi amplasată în faţa Operei Naţionale Bucureşti.
Statuia ecvestră a lui Mircea cel Bătrân, din Tulcea, turnată în bronz, dezvelită în Piaţa Republicii la data de 1 decembrie 1972. Domnitorul este reprezentat călare, în armură de cavaler-oştean, într-o poziţie statică şi cu privirea spre interiorul ţării.
Statuia „Aruncătorul de ciocan”, dezvelită în anul 1977 în Parcul Universităţii din Suceava.
Grupul statuar „Mama şi şcolarul”, dezvelit în anul 1977 în curtea Şcolii Gimnaziale nr. 3 din Suceava.
Statuia ecvestră a lui Decebal din Deva, realizată în anul 1978 şi amplasată în Piaţa Victoriei, în faţa Casei de Cultură.
Grupul statuar „Dragoş Vodă şi Zimbrul”, dezvelit în anul 1978 în Piaţa Arboroasa din Câmpulung Moldovenesc.
Bustul lui Miguel de Cervantes amplasat în Piaţa Spania din Bucureşti, lângă Bulevardul Dacia.
Reliefurile Împărat şi Proletar.
Reliefurile de la Obeliscul Unirii din 1859, componentă a Monumentului Unirii din Focşani, amplasat în Piaţa Unirii. Înscris în Lista monumentelor
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
