Marea foamete din 1899: „Se recomandă ca oamenii să mănânce ciulini, care cresc din abundenţă pe grindurile Deltei Dunării“

Ciulini FOTO 123 RF

O radiografie a ţinutului dobrogean lovit de secetă în anul 1899 este făcută de ziarul local „Constanţa“. De aici aflăm că foametea se va abate peste o populaţie care nu are niciun fel de rezervă de porumb.

În anul 1899, românii s-au confruntat cu o mare foamete din cauza secetei prelungite. Principalele informaţii. P. Grigorescu nota în publicaţia „Constanţa“ din data de 13 iunie 1899 că locuitorilor le era recomandat să strângă şi „să se nutrească cu ciulini, de care cresc în abundenţă pe grindurile Deltei Dunării şi ar fi foarte buni pentru hrană“.
 

 „În judeţul Tulcea sunt cel puţin păduri, podgorii, pescării, tutunării şi multe alte industrii derivate. În Constanţa nu e, de la pădurea Babagadului şi până la graniţa bulgară decât o câmpie arsă, fără umbră şi adăpost, contra arşiţei solare, decât din loc în loc grămezi de lut împrejmuite cu băligar“, scria mai departe. 

Tulcea şi Constanţa, excluse de la măsuri de ajutorare

În judeţul Constanţa, lipseau până şi rădăcinile din deltă. „Locuitorii sunt ameninţaţi de foamete. Peste Dunăre e proprietatea şi cultura mare. Acolo, proprietarii şi arendaşii, mulţi din sătenii fruntaşi, au pătule cu porumb, pe care desigur nu l-au bătut nici vândut. 

Printr-un decret regal, erau sesizate consiliile judeţene din ţară pentru a lua măsurile pentru ajutorarea populaţiei rurale, greu afectată de secetă şi pierderea vitelor. Surprinzător, din decretul regal erau excluse Tulcea şi Constanţa, recent revenite la Patria-mumă. 
 

În Dobrogea, afară de plasa Mangalia, în parte Medgidia şi Constanţa, mai nu există proprietatea mare, iar pe unde există e afecată economiei de vite. Marii cultivatori se pot număra pe degete a două mâini în toată provincia şi nici aceştia nu cultivă porumb şi meiu, aceste culturi nefiind destul de rentabile. Deci, nu poate exista nicio rezervă de unde ţăranii s-ar putea ajuta.

Dar chiar dacă ar fi asemenea deposite, ceea ce e riguros exact că nu sunt, în Dobrogea nu se cunosc încă învoielile agricole cu angajarea muncii pe anii viitori, în care ţăranul român de peste Dunăre a recurs în timp de nevoie“.

Doar nemţii semănau porumb

În Dobrogea, aflăm din acelaşi articol, bulgarii, ruşii, tătarii, dar nici românii nu seamănă porumb, iar nemţii foarte puţin. Situaţia era grea la nivelul întregii ţări. „Tot din cauza anilor răi, trecuţi, românii n-au nici ei nicio rezervă de păpuşoi. Deosebit, cei din satele noi, oltenii aşezaţi de curând pe marginile graniţei, dinspre Bulgaria, nefăcând deloc porumb anul trecut, sunt acum în lipsă complectă de ale măncărei“.

Peste jumătate de secol, românii au trăit iarăşi marea foamete, în 1946.  Au fost doi ani de secetă, iar ceea ce s-a cules a fost furat de trupele ruseşti, sub pretextul susţinerii frontului. Astfel de probleme erau în toată ţara.

Vă mai recomandăm:

FOTO VIDEO Mănăstirile din Tulcea sau locul unde se odihnesc sfinţii

Delta, patria învingătorilor: Mila 23, Crişan şi Caraorman au dat 24 de campioni mondiali. Patzaichin: „Nu ştiu dacă m-am născut în apă sau pe uscat“

Aventurile marelui explorator Jacques-Yves Cousteau în Delta Dunării: a explorat o zonă sălbatică a României şi a transmis povestea ei lumii întregi

Sacalin, peninsula care se roteşte. Misterele limbii de pământ care s-a născut din Marea Neagră şi a apărut în urmă cu un secol şi jumătate

Călătorie captivantă pe Dunăre de-a lungul Dobrogei, spre Marea Neagră

FOTO Fascinantele chipuri ale Dobrogei, la început de secol XX

Legătura puţin ştiută dintre Familia Regală şi Marea Neagră, care a pus Dobrogea pe harta strategică a României

Musulmanii sunniţi din Dobrogea, cercetaţi antropologic de elveţieni: „Cea mai curată limbă tătară se vorbeşte în România“