Marea dezbinare de la vot. Dobrogea versus Dobrogea sau cum reuşeşte regiunea să intrige de fiecare dată la urne
0
La urne, Dobrogea a furnizat un vot diferit de ceea ce se aştepta de la ea. Regiunea considerată aparte din punct de vedere economic, istoric, geografic, demografic, reuşeşte să surprindă întotdeauna. Judecând după potenţialul său, specificul Dobrogei este mai degrabă de dreapta, graţie deschiderii către restul lumii prin graniţa maritimă. Totuşi, votul populaţiei, dat de realitatea economică, este dependent de politica de stânga.
Se ajunge astfel la situaţii în care rezultatul alegerilor diferă ca orientare la fiecare etapă: locală, parlamentară, prezidenţială. Dacă la locale şi parlamentare, electoratul alege candidaţii generoşi, la prezidenţiale votul de la mare s-a îndreptat liber către candidatul dorit. Şi nu o dată, acesta nu făcea parte din echipa administrativă a judeţelor.
Mihai Petre a fost analistul politic de la Constanţa pe care ziarul Adevărul l-a consultat în această campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014. A fost ziarist, s-a afirmat în politica de dreapta ca membru al Partidului Democrat, calitate la care a renunţat după câţiva ani de activitate dedicată. Pentru că a trăit pe viu experienţele politice şi administrative, din exterior şi mai ales din interior, Mihai Petre a putut face o analiză pertinentă, în cunoştinţă de cauză, a fenomenului electoral de la Constanţa şi Tulcea.
În opinia sa, votul înregistrat în primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale în regiunea Dobrogea este surprinzător doar în aparenţă. Chiar dacă Tulcea şi Constanţa se basculează de la dreapta către stânga, acest fapt era intuibil şi este pe deplin explicabil - consideră analistul politic.
„Într-adevăr, anul acesta Victor Ponta a ieşit câştigător în ambele judeţe, unde, cinci ani mai devreme, Traian Băsescu îl depăşea pe Mircea Geoană în ambele tururi de scrutin. Doar că pe 2 noiembrie 2014 au existat câteva elemente noi (care nu au existat în 2009) a căror influenţă în dinamica rezultatului înregistrat în primul tur de scrutin a fost decisivă: rezultatele alegerilor locale din anul 2012, campania electorală prezidenţială, fărâmiţarea dreptei şi candidatul ACL Klaus Johannis.
Mai clar: acolo unde s-a produs o schimbare a culorii politice a administraţiei locale de la dreapta la stânga (de pildă, Consiliul Judeţean Tulcea), candidatul dreptei a decontat negativ reorientarea politică locală; acolo unde campania PSD a fost decentă, pozitivă, Victor Ponta a acumulat (de pildă, Constanţa); voturile dreptei s-au fragmentat în cel puţin trei direcţii (Johannis, Macovei, Udrea şi parţial Tăriceanu) în comparaţie cu anul 2009 când s-au concentrat la Traian Băsescu şi Crin Antonescu; candidatul dreptei, Klaus Johannis, nu este nici pe departe Traian Băsescu.
Dacă în judeţul Constanţa, la alegerile locale din anul 2012, USL a câştigat zdrobitor cam tot ceea ce se putea câştiga (în principal municipiul Constanţa şi preşedinţia Consiliului Judeţean), în judeţul Tulcea s-a produs surpriza recuperării preşedinţiei Consiliului Judeţean de către USL (care fusese pierdută în anul 2008 în favoarea lui Victor Tarhon, PDL)“, arată Mihai Petre.
Bascularea de la Tulcea
Mihai Petre analizează rezultatele obţinute în judeţul din nordul Dobrogei, Tulcea fiind un judeţ care a basculat de la dreapta la stânga.
„În Tulcea, chiar dacă în anul 2012 primarul PDL, Constantin Hogea, a fost reales în funcţie pentru un nou mandat, trebuie observat că acesta a fost reînvestit cu încrederea a 52,95% dintre locuitorii municipiului, faţă de 73,33% în anul 2008. Deci, primarul Hogea a rămas în top, dar în scădere, lucru care s-a reflectat în mod direct şi asupra candidatului ACL (în 2009, în primul tur, Traian Băsescu obţinuse în municipiul Tulcea - 38,06%, Crin Antonescu - 27,62%, iar Mircea Geoană – 19,81%; în 2014, Victor Ponta obţine 34,56%, iar Klaus Johannis – 28,64%).
Totuşi, trebuie punctat că dacă adunăm procentele din dreptul Elenei Udrea (10,36%), Monicăi Macovei (5,62%) şi parţial de la Călin Popescu Tăriceanu (5,63%) la Klaus Johannis, atunci acesta ar fi ieşit învingător în municipiul Tulcea, însă nu la distanţă mare de Victor Ponta (ceilalţi actori electorali importanţi la nivel local, Corneliu Vadim Tudor şi Dan Diaconescu au primit 6,13%, respectiv 5,34%).
Schimbarea lui Victor Tarhon (PDL) de la şefia Consiliului Judeţean Tulcea este unul dintre elementele determinante ale repesedizării judeţului. Astfel că, adevărata basculare de la dreapta la stânga se face la nivelul judeţului Tulcea, unde Victor Ponta primeşte 42,76% din voturile exprimate, Klaus Johannis – 26,25%, Elena Udrea – 9,29%, Monica Macovei – 3,63% şi Călin Popescu Tăriceanu – 3,59%. Procente neaşteptat de consistente primesc Dan Diaconescu şi Corneliu Vadim Tudor: 6,19%, respectiv 5,20%. Dacă efectuăm o simplă adunare a procentelor aferente alianţelor încheiate între finalişti, câştigătorul finalei ar fi Victor Ponta (undeva între 53-56%)“, spune Mihai Petre (foto).
Analistul este de părere că totuşi, câştigătorul nu poate fi intuit doar în baza voturilor deja exprimate, fără a fi luată în calcul prezenţa la vot. „Pe judeţul Tulcea, aceasta a fost de 48,78%, în comparaţie cu cea din 2009, de 49,90%, adică aproape egală. Deci, la o prezenţă similară, se poate vorbi despre un regres evident al dreptei. Apoi, trebuie să remarcăm faptul că, din anul 1992 şi până astăzi, prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale în judeţul Tulcea este în continuă scădere (în 1992, în primul tur – 76,81%, în al doilea tur – 71,21%; în 1996, în primul tur - 74,11%, în al doilea tur – 72,18%; în 2000, în primul tur – 64,03%, în al doilea tur – 58,63%; în 2004, în primul tur – 58,47%, în al doilea tur – 55,63%; în 2009, în primul tur – 49,90%, în al doilea tur – 52,78%).
Tulcea nu a fost şi nu este un bazin tradiţional de dreapta. Până în anul 2004, votul la nivelul judeţului s-a îndreptat cu precădere către prezidenţiabilul PSD. Şi în anul 2004, în turul I, Adrian Năstase l-a devansat pe Traian Băsescu (38,43% - 34,13%), însă candidatul Alianţei DA, un candidat care mobiliza electoratul, a recuperat spectaculos în turul doi (57,21% - 42,79%).
Urbanizarea accelarată a municipiului Tulcea (care era municipiu doar cu numele până în anul 2004) şi mandatele succesive ale primarului Hogea au determinat o consolidare a bazinului de dreapta. Doar că această consolidare nu se susţine la nivel de judeţ, acolo unde doar un singur mandat al dreptei (2008-2012) nu poate să conducă la stabilizarea unui segment consistent de populaţie cu viziuni politice identice. În plus, zona rurală din judeţul Tulcea rămâne o zonă săracă, extrem de sensibilă la promisiuni de pomeni electorale, ajutoare sociale, manipulări de tăieri de pensii etc“, afirmă el.
Petre opinează că totuşi, Klaus Johannis ar putea câştiga turul doi în judeţul Tulcea: „Dacă prezenţa la vot va creşte spre 60%., Iohannis câştigă. Condiţia este să reuşească să atragă o bună parte a votului încredinţat în direcţiile Tăriceanu, Vadim şi Diaconescu şi să mobilizeze un segment cât mai mare de nehotărâţi, care în turul I au stat acasă“.
Marea surpriză, la Constanţa
În aparenţă, în judeţul Constanţa s-a produs marea surpriză, candidatul PSD Victor Ponta a bătut candidatul dreptei, lucru care nu s-a mai întâmplat din anul 2004 (exceptând anul 1996, când Emil Constantinescu l-a devansat pe Ion Iliescu în ambele tururi).
„În municipiul Constanţa, Victor Ponta a obţinut 33,69%, în timp ce Klaus Johannis a primit 30,96% din voturile valabil exprimate. Au urmat în clasament Monica Macovei cu 8,85%, Elena Udrea cu 8,07%, Călin Popescu Tăriceanu cu 6,15%, Vadim Tudor cu 4,57% şi Dan Diaconescu – 3,82%. Se observă cu ochiul liber că dacă ar fi existat doar Klaus Johannis (fără Macovei, Udrea şi Tăriceanu), Victor Ponta ar fi pierdut primul tur în municipiul Constanţa.
În judeţ, distanţa dintre candidatul PSD şi cel al ACL s-a mărit. Ponta a obţinut 37,36%, Johannis – 29,41%, Elena Udrea, a fost votată de 8,07% dintre alegători, Monica Macovei a obţinut 6,38%, Corneliu Vadim Tudor (PRM) - 5,48%, Dan Diaconescu (PPDD) - 5,18%, Călin Popescu Tariceanu - 4,63%. Dacă păstrăm principiul eliminării candidaţilor Macovei, Udrea şi Tăriceanu din ecuaţie, vedem că la nivelul judeţului Constanţa, cei doi mari favoriţi ar fi fost umăr la umăr“, declară Mihai Petre.
Mazăre, ascuns în campanie
De ce a avut Constanţa roşie un asemenea rezultat în primul tur de scrutin? Constanţa care a fost cel mai bun judeţ al PSD la alegerile parlamentare, câştigând toate mandatele la vot, nu a scos acum decât un mic avantaj pentru partidul care îl conduce de 10 ani.
„Per ansamblu, şi rezultatul din judeţul Constanţa a fost influenţat de câţiva factori: campania PSD, fărâmiţarea dreptei, candidatul Klaus Johannis. În primul rând, PSD Constanţa a învăţat din campaniile prezidenţiale grobiene ale anilor 2004 şi 2009, când fie invadase oraşul cu panouri calomnioase, fie Radu Mazăre ameninţa că dacă nu iese Geoană, el pleacă în Brazilia. Atunci, şef de campanie fusese Nicuşor Constantinescu, acum este Nicolae Moga, iar tactica s-a schimbat. Anul acesta, PSD l-a ascuns pe Mazăre, a dus o campanie decentă, iar acest lucru s-a văzut la vot (de menţionat este că Mazăre a ieşit între tururi şi a ameninţat comunitatea aromână pentru votul pro-Johannis; simpla sa ieşire în public s-ar putea să-l coste pe Ponta).
Trebuie menţionat că orice ieşire a lui Mazăre alături de Victor Ponta sau pentru Victor Ponta va avea darul de a enerva acel segment de dreapta extrem de comod, care iese la vot de frică sau de nervi (care nu iese la alegerile locale pentru că nu are cu cine să-l schimbe pe Mazăre)“, atrage atenţia Mihai Petre.
Analistul aduce în discuţie şi problema electoratului de dreapta, disipat între candidaţii de partid şi independenţi. „Segmentarea dreptei (Johannis, Macovei, Udrea, Tăriceanu) şi nostalgia bazinului băsist după Traian Băsescu (a nu se uita că preşedintele României este constănţean) au condus la devansarea lui Klaus Johannis atât în judeţ, cât mai ales în municipiu. Dacă în cazul judeţului Tulcea a contat bascularea administraţiei judeţene de la dreapta la stânga în dinamica rezultatului înregistrat în primul tur al alegerilor prezidenţiale, în cazul judeţului Constanţa nu se poate vorbi despre aşa ceva, administraţia locală fiind roşie din anul 2004.
De fapt, este vorba despre administraţia Mazăre-Constantinescu, cei doi fiind asimilaţi doar într-o anumită măsură cu PSD (a nu se uita episodul «măi animalule»; actualii lideri ai PSD Constanţa au fost mari adversari ai lui Ion Iiescu). Dacă cei doi baroni ar părăsi mâine PSD sau n-ar mai candida la viitoarele alegeri locale, nici procentele de peste 50% nu s-ar mai întâlni“, spune analistul politic.
Nucleul de băsişti de la Constanţa
Constanţa a fost întotdeauna a lui Băsescu. Preşedintele născut la Murfatlar (Basarabi), trăit la Constanţa şi cu familie la Constanţa, a adunat mereu sufragiile constănţenilor săi, care l-au preferat chiar în dauna ataşamentului lui Radu Mazăre.
La nivelul judeţului Constanţa, Traian Băsescu a câştigat alegerile prezidenţiale atât în anul 2004 (în primul tur, cu o prezenţă de 63,67%, Băsescu a obţinut 40,8%, Năstase – 35,54%, Vadim – 15,35%; în turul doi, cu o prezenţă de 60,66%, Băsescu a obţinut 60,92%, Năstase – 39,08%), cât şi în anul 2009 (în primul tur, cu o prezenţă de 55,54%, Băsescu a obţinut 36,86%, Geoană – 33,37%, Antonescu – 16,21%; în turul doi, cu o prezenţă de 61,15%, Băsescu a obţinut 53,63%, Geoană – 46,37%). Mai trebuie punctat că la nivelul judeţului Constanţa, prezenţa în primul tur al alegerilor desfăşurate pe 2 noiembrie 2014 a fost de 55,39%, aproximativ egală cu cea din 2009 (55,54%).
Dreapta pare să aibă votul asigurat la Constanţa, deşi Traian Băsescu nu mai candidează. „Klaus Johannis nu este Traian Băsescu. În judeţul Constanţa există un electorat aparte, un nucleu dur, contondent, de băsişti. Aceşti oameni nu-l vor vota pe Victor Ponta, însă nu l-au votat pe candidatul ACL în primul tur fie pentru că au văzut în Monica Macovei băsismul pe care îl căutau la Johannis şi nu-l găseau, fie au ascultat literalmente de preşedintele României şi au votat-o pe Elena Udrea. Se prea poate ca unii să fi stat şi acasă. În turul doi, toţi aceştia vor vota cu Johannis.
La fel ca în judeţul Tulcea, din anul 1992 şi în Constanţa se manifestă o scădere constantă a prezenţei la vot (în 1992, în primul tur – 84,94%, în al doilea tur – 78,17%; în 1996, în primul tur – 81,33%, în al doilea tur – 80,55%; în 2000, în primul tur – 69,16%, în al doilea tur – 60,50%; în 2004, în primul tur – 63,67%, în al doilea tur – 60,66%; în 2009, în primul tur – 55,54%, în al doilea tur – 61,15%) semn al unei dezamăgiri crescânde faţă de clasa politică, faţă de candidaţi şi al unei resemnări că se poate mai bine“, menţionează Petre.
Măzărizarea, permisă de electoratul care nu iese la vot
Constănţean get-beget, Mihai Petre analizează la rece balansul electoral de la Marea Neagră. „În general, judeţul Constanţa, prin poziţia sa geostrategică de port la Marea Neagră, este o zonă electorală orientată mai mult spre dreapta. În ultimii 14 ani, administraţia Mazăre-Constantinescu a creat o contrapondere serioasă la respiraţia de dreapta creând dependenţa unei bune părţi din electorat de sacoşa cu pui şi ulei, aşa-numiţii sacoşari. Tot în ultimii 14 ani, aceeaşi administraţie a dezvoltat o maşinărie de campanie electorală căreia partidele de dreapta nu îi fac faţă.
Pentru tandemul Mazăre-Constantinescu lucrează bugetele Primăriei Constanţa, al Consiliului Judeţean Constanţa, o parte a instituţiilor subordonate cu infrastructură şi oameni. În schimb, dreapta locală, în loc să fie coerentă, a excelat la capitolul orgolii, dezbinare şi candidaţi slabi. Trebuie punctat că în judeţul Constanţa sunt mai mulţi oameni care nu votează tandemul Mazăre-Constantinescu decât cei care îl votează (parţial, aşa se explică şi voturile pro-Băsescu din 2004 şi 2009), doar că aceşti oameni sunt destul de sofisticaţi, ei nu votează orice candidat propus de dreapta, mai ales când acesta este sub nivelul lor sau simt ei că nu-i reprezintă. Dacă la aceasta adaugăm şi coabitarea făţişă sau în subteran a unor lideri ai PDL şi PNL cu cei ai PSD, atunci avem tabloul întreg al măzărizării judeţului Constanţa (pesedizare este prea mult spus)“, consideră Petre.
Venind din rândurile opoziţiei echipei Mazăre, analistul recunoaşte slăbiciunile care au permis acapararea puterii. „În această campanie electorală, în afară de neconstituţionalitatea trecerii pachetului de acţiuni de la Port către Primărie, lucru speculat de administraţia Mazăre în defavoarea liderilor ACL, nu se poate vorbi despre ieşiri sau declaraţii ale liderilor locali ACL menite să atragă atenţia electoratului sau voturi de la nehotărâţi. În plus, ACL Constanţa stă mult mai prost decât PSD Constanţa la capitolul lideri locali bătăioşi, carismatici şi credibili care să puncteze în contul lui Klaus Johannis.
De asemenea, nu a existat, nu există un discurs clar al liderilor dreptei despre Constanţa şi nici al lui Klaus Johannis despre teme importante pentru judeţul Constanţa care pot fi şi teme naţionale (administrarea plajei, turism, reabilitarea Cazinoului, Portul Constanţa)“, punctează Mihai Petre.
Constanţa, oraşul sacoşei
Dacă opoziţia nu creşte lideri combativi şi vocali, vizibili şi ingenioşi, Constanţa pare sortită ocupaţiei PSD chiar şi după epoca Mazăre-Constantinescu. Analistul politic atrage atenţia asupra acestui risc, care ar putea fi evitat totuşi, cu o strategie elaborată din timp.
„Singurii care se aud, chiar dacă vorbesc prost, sunt Mazăre şi Constantinescu, în ultima perioadă mai mult Mazăre decât Constantinescu. De pildă, Mazăre continuă să vorbescă despre trecerea acţiunilor portului la municipalitate cu efect micşorarea gigacaloriei (una dintre cele mai mari din ţară), în timp ce niciun lider local al dreptei nu a demonstrat că în bugetul municipiului Constanţa există bani pentru gigacalorie.
În general, administraţia PSD are tendinţa de a transforma întregul judeţ într-o zonă de asistaţi social, de oameni dependenţi de pui şi ulei, sau cel puţin, de a-şi consolida acest segment de votanţi, în condiţiile în care dreapta nu reuşeşte să dea un mesaj simplu şi coerent cu privire la dezvoltarea sănătoasă a judeţului. Aleşii locali ai ACL mai mult se complac în şedinţele Consiliului Local Municipal şi Consiliului Judeţean decât să combată sau să vină cu proiecte concrete. Constanţa lui Mazăre este oraşul sacoşei, al subculturii, al maimuţărelilor, dar, pe fondul lipsei de combativitate şi credibilitate a dreptei, tandemul Mazăre-Constantinescu rămâne în pole-position şi chiar dacă cei doi nu vor candida în 2016, candidaţii PSD vor fi greu de bătut.
Din păcate, în judeţul Constanţa, Klaus Johannis nu poate conta pe lideri locali de forţă, de anvergură care să puncteze pentru el, în timp ce Victor Ponta are pe cine să conteze. Ar mai fi de adăugat că echipa de campanie a ACL nu a funcţionat aşa cum, de pildă, a funcţionat cea a Alianţei DA în anul 2004 sau cea a PDL în anul 2009. PDL nu mai are structură în teritoriu, este făcută praf, iar PNL nu este obişnuit cu munca în teritoriu, din casă în casă“, arată Petre.
Surprize? Premise
„În judeţul Constanţa s-au înregistrat câteva rezultate ce sunt considerate de unii drept surprize, dar care, la o studiere mai atentă, nu sunt ieşite din comun. De pildă, Victor Ponta a câştigat şi celelalte două municipii, Medgidia şi Mangalia, fiefuri liberale. Da, dar se uită foarte uşor că în Medgidia există un bazin roşu constant de peste 30%, iar în Mangalia, dacă se adună voturile tuturor candidaţilor de dreapta, Victor Ponta ar fi pierdut. Apoi, mai sunt şi cazuri de primării PSD unde Johannis iese câştigător (Ovidiu, Agigea) şi de primării ACL unde Ponta este învingător (Cernavodă, Limanu).
Chiar şi aşa, în judeţul Constanţa, cu o prestaţie bună a lui Klaus Johannis la confruntările televizate, cu un efort excepţional al echipelor de campanie, cu o mobilizare exemplară, cu o prezenţă la vot de peste 60%, candidatul ACL poate remonta handicapul din primul tur“, are convingerea analistul Mihai Petre.
Vă mai recomandăm
Se încarcă comentariile...
