Istoria batjocorită. Locul de martiriu al unor mari eroi ai neamului românesc, lăsat în paragină
0
Lagărul de exterminare al elitei româneşti, unde au fost închişi Corneliu Coposu, Ion Mihalache şi Ion Diaconescu, a fost abandonat de autorităţile româneşti. În schimb, la Sighetu Marmaţiei s-a amenajat un muzeu al luptei împotriva comunismului.
Penitenciarul de la Râmnicu Sărat este în administrarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi se află pe lista monumentelor istorice, categoria A. Numai că acest loc, unde au sfârşit martiri ai neamului românesc, a devenit o ruină.
Închisoarea de la Râmnicu Sărat este atestată documentar din anul 1901. De la înfiinţare până în 1938, aici au fost închişi deţinuţi de drept comun cu pedepse de până la doi ani. Primii deţinuţi politici au fost semnalaţi în timpul dictaturii regelui Carol al II-lea.
După instalarea regimului comunist, aici au fost închişi o serie de membri marcanţi ai partidelor politice, cum ar fi Ion Mihalache, Corneliu Coposu, Ion Diaconescu ş.a, precum şi alţi „indezirabili”. Penitenciarul a fost închis oficial în aprilie 1963, iar supravieţuitorii au fost trimişi în alte închisori sau în domiciliu obligatoriu, sub atenta supraveghere a Securităţii. Închisoarea a fost folosită ulterior ca depozit.
Prin Hotărârea de Guvern nr. 549/06.06.2007, ea a fost trecută din administrarea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional în administrarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, instituţie publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Guvernului României, cu scopul organizării unui Memorial al victimelor comunismului.
În ciuda faptului că imobilul de la Râmnicul Sărat se află în administrarea IICCMER, de 13 ani, nu exista nicio persoană responsabilă de proiectul reabilitării Penitenciarului Râmnicu Sărat, se arată într-o informare postată pe site-ul oficial.
„În perioada 2018-ianuarie 2020 nu a fost întreprinsă nicio acţiune aferentă proiectului, iar în bugetul pentru anul 2020 nu fuseseră prevăzute sau solicitate fonduri şi, implicit, nu exista nicio sursă de finanţare pentru proiectul reabilitării penitenciarului sau pentru realizarea de documentaţii în acest sens, iar toate avizele şi certificatele erau expirate“, se arată în comunicat.
În anul 2020, a fost sesizat Secretariatul General al Guvernului, ca ordonator principal de credite, în legătură cu neregulile constatate în gestionarea lucrărilor la Penitenciarul Râmnicu Sărat. Ulterior, s-au solicitat fonduri pentru intervenţia de urgenţă asupra acoperişului penitenciarului şi s-a primit, odată cu rectificarea de buget, în septembrie 2020, o finanţare de 100.000 lei.
Ulterior, pe site-ul oficial de achiziţii, au fost înregistrate două intenţii de execuţie a lucrărilor din partea a doi agenţi economici, însă oferta finală a venit doar de la una dintre firme, respectiv S.C. ABRAL ART, la data de 4.11.2020.
În paralel, s-au făcut demersuri pentru reobţinerea autorizaţiei de demolare a construcţiilor parazitare, iar în momentul de faţă, solicitarea IICCMER se află în analiză la Ministerul Culturii.
De asemenea, se lucrează la identificarea modalităţilor de finanţare a proiectului, care se ridică la suma de aproximativ 50 de milioane de lei.
Vă mai recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
